Graficele vietilor noastre
istoric roborinflatieistoric inflatie
Pe fondul lipsei de educatie financiara, nici ca se poate crea mai usor o isterie in domeniu, respectiv, in ultimele saptamani, cea legata de ROBOR.
Daca nu va lasati luati de valul de informatii si sa va uitati atent la cine realizeaza relatarile apocaliptice despre orice, in cazul de fata, despre Romanian Interbank Offered Rate, veti vedea ca aproape toti reporterii sunt pusti/pustoaice, la varste care presupun lipsa de experienta/experiente.
Fara absolut nicio ironie, ci faptic, in 1997, multi dintre cei care ne alarmeaza acum ca "creste ROBORUL la 2%" mergeau la gradinita, cand indicatorul era aproape de 230%, adica doua sute treizeci la suta.
Mai mult decat atat, nici nu se nascusera cand, in Romania, inflatia galopa in ritm de 300% pe an. Pentru cine nu a trait acei ani, asa cum cauta "pe net" telefoane de o mie de euro, televizoare 4 K si alte chestii (aproape) inutile, ar ajuta sa "dea" o cautare cu urmatorii termeni: "inflatie anii '90".
Ar putea da macar peste un articol semnat de Adrian Vasilescu, publicat de zf.ro, in luna martie a acestui an, de la care ar afla ca "Mai intai, am masurat inflatia cu trei cifre: in '91, in '92 si in '93. Pe urma, cu doua cifre: in '94, in '95 si in '96. In '97, am revenit la inflatia cu trei cifre. Din nou, am avut inflatie cu doua cifre, in "98 si "99. Abia in anul 2000, a inceput procesul de dezinflatie. Iar, din 2004, a inceput inflatia cu o singura cifra".
Tot acolo, pot gasi urmatorul titlu, publicat pe14 ianuarie 2015: "De la inflatie de aproape 300% pe an, la mai putin de 1% in 22 de ani. Romania a ajuns sa aiba pe an inflatia dintr-o singura zi din 1993".
Asadar, cum poate fi acum o inflatie de 1,8% o catastrofa, cand, potrivit teoriei economice, o crestere de 2% (nu mai mult, tinta urmarita si mereu ratata inclusiv de Banca Centrala Europeana) a preturilor este benefica pentru economie?
Dobanzile interbancare, preturile terenurior, cele ale cladirilor, bunurilor de consum, preturile actiunilor cresc, scad sau stagneaza, influentate de foarte multi factori.
De la starea vremii, pana la alunecari de teren si miscari seismice, ce este 100% stabil? Nici macar vietile noastre sau cu atat mai putin ele.
La fel ca in cazurile de mai sus, suntem cand veseli sau tristi, fericiti sau nefericiti, increzatori sau ingrijorati, optimisti sau pesimisti. Dincolo de glumele horoscopistice, in mod faptic, fiecare suis si coboras din vietile noastre poate fi reprezentat printr-un grafic.
De la nasterea fiecaruia, graficul vietii urca sau coboara, in functie de ce ni se intampla. Suntem sanatosi, graficul arata bine. Facem una dintre bolile copilariei, graficul scade. Devenim elevi la o scoala buna, urmata de liceu, facultate sau, din contra, ratam una sau pe toate dintre acestea, graficul urca sau scade, cel putin pe moment.
Ne gasim un loc de munca bine platit, linia urca. Ne inhamam la un credit si ne bucuram cand am cumparat casa, masina (sau multe lucruri de care nici macar nu aveam nevoie), sageata se duce in sus. Incepem sa platim primele rate, se duce in jos. Constientizam ca abia la pensie (daca o apucam), vom scapa de plata lor, pe grafic, se instaureaza depresia.
Gasim un loc de munca mai bun, graficul se revigoreaza. Pierdem locul de munca mai bun, se produce o prabusire. Ne insuram, suntem in centrul atentei, poze, filme, dans, daruri, vine luna de miere, linia se duce mult in sus. Divortam, sensul se schimba radical.
Si premierul Mihai Tudose, ingrijorat, mai deunazi, de ROBOR, are un grafic. Potrivit CV-ului publicat pe website-ul Camerei Deputatilor, a ajuns de la membru in FDSN, membru in Consiliul National PSD. Ulterior, presedinte al organizatiei PSD a municipiului Braila si, dupa aia, al organizatiei judetene. Acu' este vicepresedinte al PSD.
De la consilier judetean in Braila, a ajuns prim-ministru. De la jucator de sah, a ajuns candidat la titlul de maestru. De la primele timbre, la o colectie, evaluata in declaratia sa de avere, la aproximativ 30.000 de euro.
Asadar, suisuri si coborasuri, pe care le putem influenta mai mult sau mai putin, dar, indiferent de ce iluzii ne facem sau nu, ele exista in vietile fiecarui individ, comunitate locala, statala, firmulita de apartament, companie sau corporatie.