Cand made in Romania bate made in Germany
produse romanestimade in romaniamade in germany
De la inceputul acestui an si pana la jumatatea lui, datoria externa a tarii noastre a crescut cu 1,889 miliarde de euro. Datoria externa pe termen lung insuma 69,401 miliarde de euro, 73,6% din datoria externa, in crestere cu 0,6%, fata de 31 decembrie 2016.
Datoria pe termen scurt era de 24,865 miliarde de euro, 26,4% din datoria externa, in crestere cu 6,3%. Datoria publica directa insuma 33,277 de miliarde de euro, iar cea garantata public numai 479 de milioane. Datoria negarantata public se ridica la 34,444 miliarde de euro, din care depozitele pe termen lung ale nerezidentilor reprezentau 3,197 miliarde.
Este mult? Este putin? Asta analizeaza specialistii... Cert este ca, in timpul anilor de cea mai neagra restriste de dinainte de 1989, nea Nicu s-a facut (si mai ales ne-a facut) luntre-punte (si pres) sa plateasca datoria externa.
Dorinta lui a insemnat infometare si rafturi goale in magazinele de aproape orice fel. In ce priveste hainele, unele ajungeau sa atarne pe umerase pentru ca fusesera refuzate la export, iar aceasta sintagma era - culmea! - o garantie a... calitatii lor.
Cu alte cuvinte, ce era rebut pentru strainul din vest reprezenta capodopera pentru localnicul din est.
In aceleasi timpuri, cine mai scapa intr-o deplasare externa se intorcea cu o pereche de blugi, un tricou, o geaca, niste lenjerie in plus pe care le vindea "pe sub mana".
Cu mare mandrie, atat vanzatorul, cat si cumparatorul spuneau despre respectiva "rufa" ca este "de la mama ei", pentru ca, pe vremea aceea, China, Vietnamul, Bangladejul nici nu visau sa isi puna numele pe aproape intreaga productie mondiala de textile gata de purtat.
De cele mai multe ori, tara in care este facut sau manufacturat (adica facut manual - termen generalizat, din pacate, pentru lucruri trepidand pe banzi rulante) un produs este un argument solid de vanzare.
Desi pe locul doi in anumite studii, poate cel mai prestigios "made in" este cel alaturat Elvetiei. Chiar si asa, cel mai cunoscut produs exportat de Tara Cantoanelor, ceasurile, poate purta "swiss made", daca minimum 60% (deci nu 100%, de unde si nemultumirea manufacturilor care fac fiecare milimetru dintr-un ceas in Elvetia fata de cele care mai scapa, in mod legal, piese de pe meleaguri mai indepartate) dintr-un astfel de obiect este realizat (si inspectat) la fata locului.
In schimb, in Made-In-Country Index 2017, studiu referitor la preferintele a 43.034 de consumatori din 52 de tari, pintre care si a noastra, in ce priveste originea produselor pe care le apreciaza, pe primul loc, majoritatea respondentilor au pus "made in Germany", urmat de "made in Switzerland" si "made in EU".
Ei bine, am cumparat un produs "de la mama lui", la propriu, mama care se lauda, in propriul magazin din buricul burgului, ca intreaga sa productie de textile este absolut si 100% "made in Germany".
Mai mult, "rufele" companiei respective sunt certificate de catre o prestigioasa organizatie independenta ca nu contin substante nocive care ar putea irita pielea sau cauza alte probleme.
Iar "baietii" astia tricoteaza si croiesc haine de aproape 100 de ani. Desigur, exista altii mult mai vechi in bransa, dar apropierea de centenar asigura o "oarecare" experinta si traditie.
Si, da, "rufa" respectiva arata si simte fabulos la atingere. Numai ca, supriza, sofisticata masina de cusut a neamtului sau neamtul insusi a ratat cam doi milimetri de prindere a foartei bine facutei tesaturi. Cu toate acestea, obiectul are lipita eticheta ca a trecut (cu bine) controlul de calitate. Ghinion! - cum ar zice cineva...
In acelasi timp, dintr-un magazin apropiat, doua produse ale altei marci, nu germane, dar purtand pe ele “made in Romania” s-au dovedit a fi absolut impecabile.
Din utilizarea directa, unele produse germane sunt excelente, altele execrabile. In cazul nemtilor sus-pomeniti, ratarea unei cusaturi poate fi un accident o data la 10-20 de ani sau la zeci de mii de obiecte, dar, iata, nu avem de ce sa ne simtim cu ceva mai prejos cu mult mai ieftina mana de lucru romaneasca.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML