STUDIU: Romania, tara cu cele mai multe afaceri de apartament

STUDIU: Romania, tara cu cele mai multe afaceri de apartament afaceri miciafaceri romaniaafaceri de apartamentsediu afaceri

98% dintre afacerile din sectorul IMM-urilor din Romania sunt microintreprinderi de tip SRL, cu sediul la domiciliul proprietarilor sau la o casuta postala, cu maxim 2 angajati si afaceri de pana in 100 de milioane de lei/anual, releva un studiu privind business-ul intreprinderilor micro, mici si mijlocii (IMM), realizat de compania de business information si credit management KeysFin.
Un studiu realizat de KeysFin prezinta o radiografie completa a business-ului din sectorul IMM din Romania, care identifica evolutia acestora (situatia infiintarilor de firme, radierilor, insolventelor, falimentelor, la nivel national, regional si pe judete, forma juridica sub care activeaza, domeniile de activitate,evolutia cifrei de afaceri -inclusiv situatia activelor, platilor restante si disponibilitatilor, a fortei de munca etc.), potentialul de investitii (domeniile care au  inregistrat cel mai bun rezultat financiar in ultimii 10 ani, zonele geografice unde exista sectoare de business insuficient dezvoltate etc.) si riscurile asociate (comportament de plata, datorii, situatie active etc.)
 
Potrivit datelor obtinute de la peste 600.000 de firme inregistrate in ultimii 10 ani, cele mai multe firme sunt SRL-uri, detinute de actionari romani, cu varsta de peste 40 de ani, in majoritate barbati, si care activeaza in principal in comert. Doar 2% dintre IMM-uri sunt inregistrate la RECOM ca societate pe actiuni (S.A.)
 
Statistica KeysFin arata, totodata, ca cele mai multe firme au pana in 50 de angajati si deruleaza afaceri mai mici de 100 mil. lei anual.
 40% din totalul business-urilor IMM-urilor sunt in domeniul "Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor". Industria prelucratoare asigura 20% din ponderea cifrei de afaceri, urmata de sectorul constructiilor , cu 10 % si domeniile "Transport si depozitare" si "Agricultura, silvicultura si pescuit".
 
La polul opus se situeaza domeniile de Intermedieri financiare/ asigurari, spectacole culturale/ recreative, invatamant, Productia/ furnizarea de energie electrica, gaze si gestionarea deseurilor, cu o pondere de numai 6% din afacerile totale ale IMM-uri lor.

"In absenta unui capital investitional relevant, business-ul din Romania s-a derulat, in ultimii 10 ani, in mare parte prin IMM-uri. Vorbim de firme cu un puternic accent speculativ, implicate in tranzactii comerciale si prea putin in productie", afirma analistii de la KeysFin.
 
La nivel geografic, cele mai multe IMM-uri sunt localizate in zona Bucuresti-Ilfov, urmata de Constanta, Timisoara, Brasov, Cluj si Arad.
 
"Cum economia romaneasca inseamna in mare parte comert, faptul ca in zona Bucuresti-Ilfov se face cel mai mare profit tine de existenta unei infrastructuri de business si clientela care asigura o turatie optima a motorului economic. Evolutia afacerilor este influentata, bineinteles, de rata ridicata a populatiei si a veniturilor substantial mai ridicate decat in alte regiuni", afirma expertii KeysFin.
 
Statisticile arata, pe de alta parte, ca cele mai riscante zone de afaceri se deruleaza in Centru, Nord-Vest si Sud-Est, acolo unde sunt inregistrate cele mai multe firme in insolventa.
 
"Radiografia business-ului romanesc remarca existenta unei legaturi directe si stranse intre nivelul de dezvoltare a economiei si puterea de cumparare din zonele respective", mai arata concluziile studiului KeysFin.
 
CINE A REZISTAT CRIZEI ECONOMICE?
 
Perioada de avant economic din anii 2005-2009 a fost urmata de un adevarat cutremur in sectorul IMM-urilor. Firmele fara active, asa-numite "de apartament", au fost cele mai afectate, dovada numarul ridicat de insolvente, falimente si radieri din registrele statului.
 
Peste 50% dintre companiile infiintate din 2005 si pana in prezent si-au inchis portile, principala cauza fiind lipsa de capital care sa le asigure supravietuirea in conditiile crizei, releva studiul realizat de Keysfin.
 
Evolutia negativa a fost semnalata cel mai pregnant in sectorul constructiilor, unde pierderile s-au accentuat de la an la an, cu o medie de 3 miliarde de lei in intervalul 2011-2013. Tranzactiile imobilare si sectorul HORECA au urmat acelasi traseu, influentate de stoparea creditarii si accentuarea blocajului financiar.
 
Statistica KeysFin arata, pe de alta parte, ca dupa 2010, firmele s-au adaptat crizei, au luat masurile de restructurare necesare, iar rezultatele pozitive au inceput sa apara. Mai mult de jumatate dintre firmele mici au iesit pe plus in intervalul 2010-2013. Procentul este chiar mai bun in sectorul intreprinderilor mijlocii, unde 78% au incheiat acest interval cu rezultate pozitive.
 
Cele mai bune rezultate nete in afaceri s-au inregistrat in sectorul activitatilor profesionale/stiintifice si tehnice, in crestere de la 1,3 mld.lei in 2011 la 1,8 mld. lei in 2013, urmat de comert/repararea auto&moto si agricultura/silvicultur a si pescuit.
 
"Ultimii 10 ani de business in sectorul IMM-urilor din Romania ii putem imparti in trei segmente distincte. Primul, pana in 2009, cand evolutia a fost una pozitiva, stimulata de banii ieftini intrati puternic in economie, un al doilea segment 2009-2011 in care criza si-a aratat puternic efectele, si al treilea, 2011-2013, in care IMM-urile au invatat lectia recesiunii si s-au adaptat, mare parte dintre ele reusind sa supravietuiasca prin regandirea business-ului", afirma cei de la KeysFin.
 
IMM-URILE, CU FRANA DE MANA TRASA
 
Analistii KeysFin anticipeaza ca si in urmatorii ani, IMM-urile vor continua sa ramana principalul partener de business in economie. Principalele provocari tin de problema finantarii si volatilitatea cadrului economic.
 
"Slaba capitalizare a economiei romanesti va continua sa fie cea mai puternica provocare. Cum bancile nu au gasit inca formula optima de parteneriat pentru a sustine cresterea IMM-urilor, business-ul in acest sector va continua cu frana de mana trasa, atat din punct de vedere al finantarii cat si al personalului angajat", afirma expertii.
 
Potrivit Keysfin, pentru ca economia sa scape de accentul puternic volatil, este nevoie de masuri economice de stimulare din partea statului roman. Scaderea taxelor, in principal a TVA-ului, gasirea unor parghii eficiente menite a reduce blocajul financiar si stimularea fiscala a investitiilor in economie ar trebui sa fie prioritare.
 
"In absenta acestora, business-ul se va concentra tot mai puternic pe zonele active din jurul marilor orase, cu efecte negative pentru restul tarii", spun expertii KeysFin.
 
"Discrepantele intre regiunile tarii se vor accentua puternic si nu este exclus sa asistam la falimentul unor comunitati locale, incapabile sa mai sustina financiar serviciile comunitare. Asta mai cu seama ca, in ultimii ani, multe dintre administratiile locale s-au imprumutat peste masura pentru dezvoltarea unor proiecte locale care, in conditiile scaderii bugetelor locale, nu vor mai putea acoperi angajamentele asumate", mai spun acestia.