Sfarsit de an agitat in politica romaneasca: USR si PNL contesta Legea pensiilor la CCR

Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale privesc conditionarea dreptului la pensie al angajatului de indeplinirea de catre angajator a obligatiei fiscale de achitare a contributiilor retinute angajatului prin stopaj la sursa. Astfel, este deschisa posibilitatea incalcarii dreptului constitutional la pensie al angajatului, fara ca acest lucru sa fie determinat de neindeplinirea unei obligatii aflata in sarcina angajatului.

 

De asemenea, este instituita o discriminare nejustificata intre persoanele cu dizabilitati care urmeaza sa beneficieze de pensie, fiind aplicata o masura de reducere a stagiului de cotizare minim doar pentru o anumita categorie de persoane si nu pentru toti cetatenii cu nevoi speciale.

 

In plus, este instituita o conditie obligatorie pentru persoanele care urmeaza sa beneficieze de pensie de invaliditate de a indeplini un stagiu minim de cotizare de minimum 15 ani, fapt care genereaza situatii in care persoanele in cauza sunt discriminate si supuse unui dublu standard.

 

 

Sesizare de neconstitutionalitate referitoare la Legea privind sistemul public de pensii (PL-x 725/2018), adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din data de 19 decembrie 2018, pentru ca incalca dispozitiile art.1 alin.(5), art.16, art. 47 alin. (2), si ale art.50 din Constitutia Romaniei.

 

Situatia de fapt

 

Guvernul Romaniei adopta, in data de 10 octombrie 2018, Proiectul de lege privind sistemul public de pensii.

 

Proiectul a primit avize favorabile, cu observatii, de la: Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Economic si Social si de la Consiliul Legislativ.

 

In data de 19 octombrie a.c., proiectul a fost inregistrat la Senat, ca prima camera sesizata, iar in data de 22 octombrie a.c., a fost prezentat cu indicativul L629/2018, fiind trimis pentru raport la Comisia pentru munca, familie si protectie sociala. Aceasta comisie a dat raport favorabil in data de 16 noiembrie a.c., iar in data de 19 noiembrie a.c. a fost inscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.

 

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost adoptat de Senat in data de 26 noiembrie a.c. (nr. voturi: DA= 81 NU=12 abtineri=8).

 

In 28.11.2018, proiectul a fost prezentat in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, cu indicativul PL-x nr. 725/2018, si s-a aprobat procedura de urgenta. Proiectul a fost trimis pentru raport la Comisia pentru munca si protectie sociala.

 

In data de 17.12.2018, proiectul de lege a fost inscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor, iar in data de 19.12.2018, a fost adoptat de Camera Deputatilor in calitatea de camera decizionala (rezultat vot pentru=193, contra=1, abtineri=14, nu au votat=4)

 

Conform raportului Comisiei pentru munca si protectie sociala, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unui nou act normativ in domeniul sistemului public de pensii, care isi propune eliminarea, din sistemul de pensii din Romania, a inechitatilor dintre beneficiarii sistemului, respectiv atat intre genuri cat si pentru fiecare tip de gen, precum si dintre categorii de persoane care au desfasurat activitatea in aceleasi conditii de munca si cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionarii. Elementele de noutate introduse prin noua lege se refera la: extinderea sferei perioadelor necontributive asimilate stagiilor de cotizare prin valorificarea perioadei de master si doctorat in plus fata de studiile universitare la zi; reglementarea unei noi formule de calcul a pensiei menita sa elimine inechitatile dintre barbati si femei, respectiv, atat intre genuri cat si pentru fiecare tip de gen, precum si dintre categorii de persoane care au desfasurat activitatea in aceleasi conditii de munca si cu un nivel de salarizare relativ similar, determinate de anul pensionarii si stagiile complete de cotizare prevazute de lege la data deschiderii de drepturi; utilizarea, la calculul punctajelor aferente perioadelor lucrate anterior datei de 1 aprilie 2001, a venitului brut realizat lunar, asupra caruia s-a datorat contributia de asigurari sociale reglementarea acordarii unei majorari a punctajelor lunare, in cazul nedovedirii veniturilor brute realizate in perioada 01.02.1975 – 01.04.2001, etc.; instituirea unui cuantum minim al pensiei contributive in situatia persoanelor care au realizat cel putin stagiul minim de cotizare de 15 ani; introducerea unei noi prestatii, ajutorul pentru sotul supravietuitor, care reprezinta 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor poate fi cumulat cu propria pensie, fara a depasi 80% din valoarea salariului minim brut pe tara.

Citeste si: DNA a trimis in judecata un fost sef al CNAS, care ar fi luat mita de 6,3 milioane de euro

 

 

1. Dispozitiile art. 25 din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstitutionale pentru ca incalca dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei referitor la principiul legalitatii, intrucat norma criticata nu respecta dispozitiile art. 3 alin. (1) lit. a, si ale art.52 din Legea nr.263/2010 privind sistemul public de pensii care asigura conditii superioare privind stabilirea dreptului la pensie unor categorii sociale de cetateni romani raportat la dispozitiile legale criticate cat si dispozitiile art. 80 alin.(1) din Legea nr.227/2010 privind Codul Fiscal.

 

Conform art.3 alin.(1) lit. a) din Legea nr.263/2010 privind sistemul public de pensii prin „asigurat se intelege persoana fizica pentru care angajatorul/entitatea asimilata angajatorului este obligat/a sa retina si sa plateasca contributia de asigurari sociale, persoana fizica care realizeaza venituri din activitati independente sau drepturi de proprietate intelectuala si care, pe baza declaratiei individuale de asigurare, datoreaza contributia de asigurari sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si persoana fizica ce achita contributia de asigurari sociale pe baza contractului de asigurare sociala, potrivit prezentei legi; iar potrivit art.52 din aceeasi lege „pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare prevazute de prezenta lege.”

 

Dispozitia criticata prin prezenta sesizare de neconstitutionalitate cuprinsa in dispozitiile art. 25 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii adoptata de Camera Deputatilor la data de 20 decembrie 2018, este urmatoarea: „contribuabilii la sistemul public de pensii, sunt cei care datoreaza si platesc, dupa caz, contributia de asigurari sociale, conform Codului fiscal.”

 

Plata contributiilor catre bugetul de asigurari sociale nu este in sarcina salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, ci este o sarcina fiscala ce incumba strict angajatorului, iar institutia care verifica corectitudinea si indeplinirea sarcinii fiscale prin efectuarea platilor pentru contributiile retinute de la angajat, de catre angajator, este Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

 

Practic salariatul, titular al dreptului la pensie, nu are nicio obligatie de colectare fiscala, sarcina de efectuare a platii contributiei de asigurari sociale revenind angajatorului, in consecinta, efectuarea platii acestor contributii de asigurari sociale nu poate fi o conditie in nasterea si exercitiul dreptului constitutional la pensie. Impunerea unei noi conditii de validitate a dreptului la pensie, in afara celor existente in legea in vigoare, respectiv indeplinirea unui stagiu de cotizare minim si implinirea varstei de pensionare constituie o incalcare a principiului legalitatii prevazut de art.1 alin.(5) din Constitutie care prevede ca „in Romania suprematia Constitutiei si respectarea legii sunt obligatorii”. In temeiul acestei norme cu caracter de principiu deducem ca orice reglementare adopta Parlamentul Romaniei, in aplicarea marjei sale de apreciere, in domeniul sistemului public de pensii, trebuie sa respecte dispozitiile legale aflate in vigoare in care includem cele doua conditii mentionate, respectiv indeplinirea unui stagiu minim de cotizare si implinirea varstei de pensionare. Introducerea unui criteriu suplimentar, referitor la obligativitatea salariatului, titular al dreptului la pensie, sa indeplineasca o conditie care nu depinde de vointa sa, respectiv aceea de a realiza plata efectiva a contributiilor sociale, sarcina care potrivit legii revine angajatorului, constituie, pe langa cauza sa imorala, o incalcare flagranta a dreptului fundamental la pensie reglementat de art.47 alin.(2) teza I din Constitutia Romaniei care dispune „cetatenii au dreptul la pensie”. Introducerea conditiei de plata efectiva a contributiilor sociale, in sarcina angajatului, desi legea in vigoare stabileste aceasta sarcina este a angajatorului reprezinta si o incalcare a dispozitiilor legale in vigoare, prevazute de art.7 pct.10, pct.46 si art.80 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal care stabilesc urmatoarele:

 

"Contributiile sociale obligatorii reprezinta prelevare obligatorie realizata in baza legii, care are ca scop protectia persoanelor fizice obligate a se asigura impotriva anumitor riscuri sociale, in schimbul carora aceste persoane beneficiaza de drepturile acoperite de respectiva prelevare iar contributii sociale prin retinere la sursa numita si retinere prin stopaj la sursa - metoda de colectare a impozitelor si contributiilor sociale obligatorii prin care platitorii de venituri au obligatia, potrivit legii, de a le calcula, retine, declara si plati.

 

[...]Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l plati la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.”

 

Prin urmare, cei care au obligatia de a calcula, retine, declara si plati contributiile de asigurari sociale sunt platitorii de venituri, angajatorii, conform legii nr.227/2015 privind Codul fiscal si nu salariatul, titular al dreptului la pensie.

 

Pentru motivele expuse mai sus va solicitam sa constatati ca dispozitiile art.25 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstitutionale pentru ca incalca dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei.

 

2. Dispozitiile art.53 din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstitutionale deoarece incalca dispozitiile art.16 si ale art.50 din Constitutia Romaniei

 

In conformitate cu dispozitiile art.50 din Constitutia Romaniei toate persoanele cu dizabilitati se bucura de protectie speciala din partea statului roman. Acest drept fundamental are eficienta juridica daca protectia este acordata tuturor cetatenilor aflati intr-o situatie speciala din punct de vedere al capacitatii lor de a se integra in societate si de a-si folosi abilitatile in scopul realizarii acestei integrari. Protectia speciala este instituita si in scopul compensarii prin mecanisme legale a imposibilitatii sau posibilitatii reduse de integrare pe piata muncii, in scopul asigurarii mijloacelor materiale necesare realizarii nivelului de trai decent, drept garantat de art.47 din Constitutia Romaniei.

 

Dreptul la un nivel de trai decent obliga statul roman sa asigure egalitate de tratament in realizarea dreptului la munca dar si al dreptului la pensie tuturor categoriilor de persoane cu nevoi speciale incluse in dispozitiile art.50 din Constitutia Romaniei. Prin urmare, dispozitiile art.50 din Constitutie sunt in legatura directa cu garantia egalitatii in drepturi instituita prin art.16 din Constitutie, conform caruia: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.” In acest context constitutional apare ca fiind contrara dispozitiilor precitate, norma instituita prin dispozitiile art.53 din Legea privind sistemul public de pensii care dispune „Persoanele cu deficienta vizuala grava beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat in aceste conditii cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare.” Norma instituita de art.53 din legea criticata constituie, din perspectiva constitutionala, un privilegiu acordat de legiuitor unei singure categorii de cetateni cu nevoi speciale, fara o justificare cu caracter obiectiv. Consideram ca acest privilegiu poate intra sub umbrela dispozitiilor privind protectia speciala a persoanelor cu dizabilitati numai in masura in care este acordat tuturor categoriilor de persoane cu nevoi speciale, dintre care enumeram fara caracter exhaustiv, persoanele cu dizabilitate auditiva grava, persoanele cu dizabilitati locomotorii grave, persoanele cu dizabilitati mentale grave, etc. Din acesta punct de vedere legiuitorul nu a adus niciun argument obiectiv care sa justifice excluderea acestor persoane de la dreptul de a li se reduce stagiul de cotizare cu cel putin o treime atat timp cat aceasta reducere poate fi aplicata persoanelor cu deficienta vizuala grava.

 

Consideram ca protectia speciala acordata prin dispozitiile art.50 din Constitutie conform carora „statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor” este efectiva numai prin respectarea dispozitiilor art.16 din Constitutia Romaniei ceea ce nu se realizeaza prin modul in care legiuitorul a ales sa reglementeze prin continutul art.53 din Legea privind sistemul public de pensii. Mai mult decat atat observam ca prin modalitatea de reglementare, art.53 din legea supusa criticii de neconstitutionalitate incalca si dispozitiile art.50 paragraful 2 care se refera in mod explicit la faptul ca statul asigura protectia speciala a persoanelor cu nevoi speciale „prin realizarea unei politici de egalitate a sanselor”.

 

Va rugam sa constatati ca dispozitia care formeaza continutul art.53 din Legea privind sistemul public de pensii este neconstitutionala deoarece incalca art.16 si ale art.50 din Constitutia Romaniei.

 

3. Art. 63 lit. a) contravine art. 47 alin. (2) din Constitutie privind dreptul la pensie

 

Potrivit primei teze a textului constitutional incalcat, "Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege."

 

Conform textului de lege criticat, una dintre conditiile pe care persoanele indreptatite trebuie sa le indeplineasca in mod cumulativ pentru a beneficia de pensia de invaliditate este aceea ca la data solicitarii pensiei de invaliditate sa fi realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, celelalte fiind sa nu fi implinit varsta standard de pensionare si sa aiba capacitatea de munca diminuata din cauza unor accidente si boli, cu sau fara legatura cu munca.

 

Asa cum rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale, pensia este o forma de prestatie de asigurari sociale platita lunar in baza legii, inerenta si indisolubil legata de calitatea de pensionar, obtinuta in baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor.

 

Conform art. 1 din Legea nr. 263/2010, aflata inca in vigoare, dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile legii mentionate, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Acesta se organizeaza si functioneaza, printre altele, pe principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

 

Principiul contributivitatii sta la baza intregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum si cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contributiilor realizate la bugetul asigurarilor sociale de stat. Contributiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limita de varsta, ci si tuturor celorlalte pensii. Prin urmare, pentru obtinerea dreptului la pensie, legea impune necesitatea indeplinirii cumulative a doua conditii, respectiv intrunirea unui stagiu de cotizare minim sau complet, precum si implinirea unei varste standard de pensionare, iar aceasta regula se aplica, cu anumite particularitati, pensiei pentru limita de varsta, anticipate, anticipate partiale, de invaliditate si de urmas.

 

Cu toate ca stabilirea de catre legiuitor a unei varste standard de pensionare si a unui stagiu de cotizare minim sau complet nu contravine Legii fundamentale, prin Decizia nr. 680/2012 Curtea Constitutionala a retinut ca in privinta pensiei de invaliditate, "aplicarea stricta a celor doua elemente pentru deschiderea dreptului la pensie incalca principiul contributivitatii, ca element esential al dreptului la pensie", intrucat "ratiunile care stau la baza reglementarii unei varste standard de pensionare sau a unui stagiu de cotizare minim ori complet nu mai subzista".

 

In acceptiunea instantei de contencios constitutional, "Pierderea totala sau cel putin a jumatate din capacitatea de munca din cauza bolilor obisnuite si a accidentelor care nu au legatura cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana in cauza, astfel incat stabilirea unei varste si a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordata pensia de invaliditate nu se justifica," deoarece "In caz contrar, persoana asigurata, de principiu, ar ajunge in situatia in care, desi si-a pierdut total capacitatea de munca, deci nu mai poate fi incadrata in munca, sa nu beneficieze de contributiile deja realizate decat la implinirea varstei standard de pensionare, odata cu acordarea pensiei pentru limita de varsta."

 

In speta, prin conditionarea acordarii dreptului la pensia de invaliditate de realizarea stagiului minim de cotizare de 15 ani, se poate ajunge la situatia discriminatorie in care o persoana care si-a pierdut capacitatea de munca cu o luna inaintea indeplinirii acestei conditii, din motive ce nu-i sunt imputabile, sa nu mai beneficieze de pensia de invaliditate si nici macar de pensia pentru limita de varsta, la implinirea varstei standard de pensionare.

 

Va rugam sa constatati ca dispozitia care formeaza continutul art.63 lit. a) din Legea privind sistemul public de pensii este neconstitutionala deoarece incalca art. 47 alin. (2) din Constitutie privind dreptul la pensie.

 

In drept, ne intemeiem sesizarea atat pe dispozitiile art. 133, alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputatilor, cat si pe dispozitiile art. 15 , alin (1) si (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Citeste si: Klaus Iohannis a convocat o noua sedinta CSAT inainte de sfarsitul anului. Care este tema intalnirii

Sursa foto: unsplash.com