Saga cersetorilor rromi romani din Norvegia - intoarcerea acasa

Saga cersetorilor rromi romani din Norvegia - intoarcerea acasa cersetorirrominorvegiafurturi

Desi de ani de zile se confrunta cu problemele legate de cersetoria si delincventa rromilor romani, abia acum, in urma unui reportaj al televiziunii NRK, norvegienii reactioneaza ferm.
In anul 2011 am fost in Norvegia, la Oslo, pentru o documentare privitoare la legislatia  tineretului din tara fiordurilor. Am fost invitat de Ola Stafseng, Profesor de sociologie si de stiinte educationale la Universitatea din Oslo. Eram prieteni buni. Din pacate a decedat in anul 2014. Asistenta lui era Kristin Beate Vasbo. Intr-o plimbare pe strazile orasului Kristin mi-a aratat o cersetoare si mi-a spus ca este romanca si rroma. Mi-a mai spus ca a venit in Norvegia pentru ca in Romania era foarte prost tratata, ca romanii se poarta foarte rau cu rromii si ca, in plus, sunt atat de saraci incat chiar daca ar vrea nu ar putea sa-i ajute pe rromi cu banii.

I-am spus ca aceste lucruri nu sunt adevarate si ca cersetorii de aici construiesc povesti pentru a le frange inimile vikingilor. I-am mai spus ca seara, cersetoarea pe care mi-o arata s-ar putea sa doarma la un hotel bun si sa se roage la Dumnezeu ca si a doua zi s-o ajute sa-i pacaleasca din nou.

De asemenea, mi-am exprimat parerea ca ar putea face parte dintr-o retea de infractori, bine organizata. Kristin nu m-a crezut. Ea credea, ca orice norvegian, in sistemul ei. Ori ce-i spusese sistemul ei despre cersetorii rromi romani? “Den norske kirke”, Biserica Evanghelica si Luterana a Norvegiei, organizase niste misiuni in Romania pentru a controla povestile rromilor romani. Si ajunsese la concluzia ca sunt adevarate. Drept care vikingii ii garniseau cum se cuvine pe rromii nostri cersetori.

De ce aceasta biserica organizase astfel de misiuni? Pana in 21 mai 2012 Biserica Norvegiana a avut o mare influenta in viata politica a tarii. Din 2012 i s-a interzis sa se mai amestece in politica, printr-o hotarare a parlamentului.

Dupa plecarea mea din Norvegia am aflat ca, incepand cu 2014 au inceput incercarile de interzicere a cersetoriei in locurile publice in tara fiordurilor (AFP, Liberation, 16 iunie 2014). Initiativa a fost a Partidului Progresului . Sistemul le spunea acum norvegienilor ca exista o relatie clara intre cersetorie si delincventa, in special furt. La Oslo se contabiliza acelasi numar de furturi ca si la Berlin, pentru o populatie de sapte ori mai mica, din cauza cersetorilor. Din 194 cersetori numarati in Oslo in 2012, numai 7 erau norvegieni. Ceilalti erau rromi romani. 69 dintre ei aveau cazier judiciar in Norvegia. Interdictia cersetoriei in locurile publice a fost valabila pana in 2005, ca si in Marea Britanie sau Danemarca. Dupa aceea  a fost suspendata.

Si iata-ne ajunsi la data de 18 aprilie 2017. In noaptea acestei zile postul de televiziune NRK (de Stat) a prezentat o emisiune in care demonstreaza ca cersetorii rromi din Romania fac parte din retele criminale organizate. Ziua cersesc pe strada si noaptea isi schimba hainele si se prostitueaza, fura sau vand droguri. Majoritatea provin din judetele Dolj si Gorj. Si intrucat vikingii asculta de sistem dar se si aprind repede daca afla ca au fost mintiti, inca din 19 aprilie au inceput sa-i atace pe cersetorii rromi romani de pe strada. Multi cersetori au venit deja la ONG-urile caritative si le-au cerut sa-i repatrieze de urgenta si de urgie.

Primul Ministru Erna Solberg, din Partidul Conservator, sprijinit de membrii partidului sau din Parlament si de cativa membri ai Partidului Progresului, doreste sa dea de urgenta o lege care sa interzica cersetoria pe teritoriul Norvegiei. Problema este ca nu ar avea inca o majoritate parlamentara in acest demers. Toate aceste informatii au fost culese de pe site-ul www.newsinenglish.no, citat de News.ro.

Ca si concluzie am sa reproduc comentariul unui norvegian fata de aceste stiri:

JARDOX – Cetatenii romani sunt si ei suparati de faptul ca acesti oameni cu pasaport romanesc ii dau mass mediei norvegiene posibilitatea de a avea o imagine proasta despre romani. In mod evident ei aveau aceleasi obiceiuri si in Romania inainte de a se misca in bogata Norvegia. Cei mai multi dintre ei apartin unei etnii diferite numita etnia rroma.

Afacerile romanesti legale nu prea isi gasesc drum prin  Norvegia fiordurilor.  In schimb, cele ilegale, multe cu caracter criminal, au inflorit. De ce? Pentru ca au gasit un teren virgin pentru acest tip de afaceri. Si o cultura in care oamenii cred in ce le spune sistemul lor. Care abia acum se misca pe acest subiect. Dar vorba prietenului meu Hans Kelsrupp, profesor danez. “Fereste-te de danezul/vikingul care rade!”.

Kristin, imi pare rau, sincer, ca am avut dreptate!

Foto: pixabay.com