Romania e in topul Uniunii Europene la cheltuielile cu salariile bugetarilor
pibsalarii statsalarii mediul privateconomiecheltuielibugetuniunea europeanaimmsalariu minim brut
Romania nu reuseste sa fie fruntasa la multe aspecte in Uniunea Europeana. Nu reusim sa avem alocatii de top, nici infrastructura rutiera sau nivel de trai ridicat, insa cand vine vorba despre inflatie sau cheltuieli bugetare, conducem detasat statele membre ale Uniunii.
Daca despre inflatie a vuit presa luni de zile, Romania reusind sa aiba in 2018 opt luni consecutive in care inflatia a fost la cel mai inalt nivel din Uniunea Europeana, a venit momentul ca, in 2019, sa "luam fata" europenilor la alt capitol, iar previziunile economice sunt si mai ingrijoratoare in aceasta privinta.
Este vorba despre cheltuielile bugetare. Statul cheltuie procente importante din PIB cu salariile angajatilor din sistemul public, care au ajuns sa fie chiar si de 3-4 ori mai mari decat cele ale angajatilor de la privat.
Pe langa discrepanta si inechitatea dintre salariatii celor doua sisteme, Romania se scufunda in datorii externe, fiindca maririle de salarii si pensii promise bugetarilor in campania electorala a PSD s-au materializat, insa sursa finantarii sunt imprumuturile externe. Cifrele arata ca Romania s-a indatorat cel putin 10 miliarde de euro in ultimii doi ani, iar, din cate stim cu totii, numarul autostrazilor si spitalelor este acelasi, deci, banii au ajuns sub forma de marire salariala sau de pensie majorata, in buzunarele celor care, de obicei, formeaza bazinul electoral al actualei Puteri.
Problema este ca s-a ajuns atat de departe, incat, in 2018, chetuielile bugetare au ajuns la 11% din PIB, potrivit datelor AMECO, baza de date macroeconomice a Comisiei Europene.
Cu o cheltuiala salariala echivalenta cu 11% din PIB, Romania s-a aflat in 2018 pe locul 11 in topul statelor europene cu cele mai mari cheltuieli cu salariile angajatilor de la stat, in conditiile in care nivelul PIB (de circa 200 mld. euro) a plasat Romania pe locul 15 in randul statelor UE anul trecut, arata calculele dupa standardele europene (metodologia ESA – European System of Accounts).
In 2020, spun expertii, Romania nu se va mai multumi cu locul 11 in topul tarilor UE cu cele mai mari cheltuieli bugetare, si va cobora mandra pe locul 7, fiindca aceste cheltuieli vor ajunge la valoarea de 12% din PIB.
"Datele arata foarte clar ca aceste costuri cu salariile bugetarilor sunt foarte mari. In mod normal, cheltuielile cu salariile bugetarilor intr-o economie sanatoasa sunt de 5 - 7% din PIB. La noi, aceste cheltuieli sunt foarte mari, iar in momentul in care acestea ating 10% din PIB si vine o eventuala criza, este clar ca va trebui sa se ia din nou decizii fie de concediere, fie de reducere a salariilor. Un nivel atat de mare al cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu este sustenabil“, a explicat consultantul fiscal Adrian Benta de la compania Benta Consult.
Astfel, e lesne de inteles de ce romanii se ingramadesc sa prinda un loc de munca la stat, iar companiile private se confrunta cu problema crizei fortei de munca, dar si cu instabilitate fiscala, generata de numeroasele modificari in domeniu operate de Guvern in ultimii doi ani. Numai in ultimul an, Codul fiscal a fost modificat de peste 100 de ori, iar companiilor locale li s-a impus si majorarea salariului minim brut. Este un efort pe care cu greu ni-l putem permite, au spus IMM-urile, insa nu au primit nicio solutie de la autoritati.
Chiar si cu aceasta majorare salariala facuta din pix, salariile de la stat sunt mult mai mari decat cele din mediul privat, si problema este ca sunt in totala discordanta cu productivitatea si competitivitatea muncii.
In general, la stat, "se sta", astfel ca atat la nivel local, cat si central, institutiile sunt pline de oameni care nu au ce sa faca, sau desfasoara activitati care ar putea fi inlocuite cu brio de soft-uri performante, ce ar creste randamentul muncii, ar simplifica procedurile, ar fi in avantajul cetateanului si ar reduce costurile bugetare.
Insa Romania pare ca se pricepe de minune la a angaja oameni in sectorul public, pe care ii plateste cu bani grei, si care, stim cu totii cat de eficienti sunt la ghiseele unde lucreaza si intra in contact direct cu cetateanul, care e nevoit sa astepte sa isi rezolve problemele, fie dupa pauzele de masa, fie dupa cele de cafea, fie intr-un interval orar strict, cand nu este lipit pe usa afisul "programul cu publicul s-a incheiat".