Presedintele Romaniei a participat la Reuniunea Consiliului European de la Bruxelles
probleme ueklaus iohannisreuniune consiliul european
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a participat in perioada 22-23 iunie 2017, la Reuniunea Consiliului European de vara.
Agenda reuniunii a inclus teme extrem de importante in actualul context european, printre care securitatea interna si externa a Uniunii Europene, gestionarea migratiei, aspecte economice, schimbari climatice, relatiile externe ale Uniunii.
De asemenea, au fost purtate discutii despre ultimele evolutii privind negocierile de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeana.
In ce priveste securitatea interna a UE, s-a convenit promovarea unor masuri specifice care sa vizeze contracararea fenomenului radicalizarii online, coordonarea privind preventia si combaterea extremismului violent si finantarii terorismului, in principal prin schimburi de informatii intre statele membre si prin operationalizarea bazelor de date existente.
Liderii europeni au accentuat ideea de intarire a instrumentelor de consolidare a securitatii frontierelor externe ale UE si de sporire a securitatii cetatenilor europeni.
Klaus Iohannis a reiterat solicitarea Romaniei ca noile instrumente de securitate interna sa fie aplicate unitar la nivelul UE, fara abordari distincte intre statele membre apartinand spatiului Schengen si cele precum Romania, care, in asteptarea unei decizii de aderare la spatiul Schengen, aplica acquis-ul Schengen intr-o proportie foarte mare.
Referitor la apararea europeana, au fost abordate subiectele dezvoltarii capabilitatilor si industriei de aparare, progresele inregistrate si posibilele actiuni viitoare. S-a decis lansarea procesului de cooperare structurata permanenta (PESCO).
PESCO este un cadru de cooperare pe teme precum lansarea de misiuni si operatiuni sau crearea de capacitati de aparare. Cadrul este flexibil si permite participarea la aceste actiuni a tuturor statelor care sunt interesate si sunt in masura sa o faca.
Au mai fost discutate si propunerile de creare a unui Fond european pentru aparare propus recent de Comisia Europeana si modalitatea de finantare a Grupurilor tactice de lupta ale UE. Acest Fond european pentru aparare este un instrument financiar prin care se urmareste sprijinirea si stimularea eforturilor statelor membre de cercetare si dezvoltare de capacitati de aparare. Sunt sprijinite proiecte comune decise de statele membre. Pe langa facilitarea acestor proiecte, Fondul european pentru aparare contribuie la sprijinirea industriei de aparare europene din toate statele membre astfel incat aceasta sa ramana competitiva si inovativa, cu participarea inclusiv a intreprinderilor mici si mijlocii.
Aceste subiecte prezinta un interes deosebit si pentru Romania, interesata sa participe activ la proiectele vizand o angajare mai consistenta a UE in domeniul securitatii si apararii.
Iohannis a precizat ca Romania sustine consolidarea rolului UE in acest domeniu, astfel incat aceasta sa devina un actor credibil pe plan international, ca partener puternic al NATO si cu evitarea oricaror paralelisme in acest proces.
Un alt subiect pe agenda Consiliului European s-a referit la masurile privind consolidarea tendintelor pozitive in ceea ce priveste cresterea, competitivitatea si locurile de munca.
Presedintele Romaniei a evidentiat importanta consolidarii politicii industriale pentru cresterea competitivitatii europene, iar acest obiectiv este reflectat in concluziile adoptate de Consiliul European.
In ce priveste evolutiile legate de politica comerciala a UE, discutiile au subliniat importanta consolidarii acestei politici, cu atat mai necesara in contextul unui reviriment al curentelor protectioniste la nivel global.
Din perspectiva Romaniei, presedintele Iohannis a exprimat sustinerea pentru avansarea unei politici comerciale robuste, care promoveaza principiile pietelor deschise, cu respectarea standardelor sociale, de mediu si de protectie a consumatorilor de care se bucura cetatenii europeni.
In contextul discutiilor despre piata digitala, a fost reiterata sustinerea pentru finalizarea Pietei Unice Digitale si convingerea ca aceasta va contribui in mod semnificativ la cresterea si competitivitatea europeana pe termen lung, la coeziunea sociala si la convergenta economica reala la nivelul Uniunii. Cu privire la migratie, liderii europeni au avut un schimb de opinii referitoare la avansarea masurilor vizand consolidarea cooperarii cu partenerii externi, state de origine si de tranzit, in baza instrumentelor agreate pana la acest moment la nivelul UE pe aceasta dimensiune (Cadrul de Parteneriat, Declaratia din Malta, Acordul UE-Turcia), precum si a altor initiative care urmaresc o mai buna cooperare cu statele terte in privinta migratiei.
De asemenea, s-a agreat continuarea dialogului intre statele membre pentru a identifica solutii de compromis, eficiente si durabile privind viitorul politicii europene de azil.
Din perspectiva Romaniei, Iohannis a reiterat importanta ca aceste solutii sa reflecte echilibrul intre solidaritate si responsabilitate in plan european, sa satisfaca obiectivele tuturor statelor membre si sa ia in considerare valoarea adaugata a diferitelor contributii ale statelor membre la eforturile comune ale UE.
Consiliul European a andosat Recomandarile Specifice de Tara din cadrul Semestrului European 2017. In cazul Romaniei, recomandarile se refera la politica fiscal-bugetara, politicile de ocupare a fortei de munca, educatie si sanatate, administratia publica si achizitiile publice.
In prima zi a lucrarilor Consiliului European, a avut loc si o sesiune de discutii in format UE 27 (fara Marea Britanie), prilej cu care s-au trecut in revista cele mai recente evolutii in ceea ce priveste lansarea negocierilor UE - Regatul Unit in temeiul articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene, la 19 iunie 2017.
De asemenea, a fost agreata procedura care va duce la luarea unei decizii cu privire la relocarea Agentiei Europene pentru Medicamente si a Autoritatii Bancare Europene, in contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord din UE.