PMB investeste 10 milioane de euro in Parcul Cismigiu. Lucrarile se vor finaliza peste trei ani
parcul cismigiuprimaria bucurestibucurestiprimaria capitaleipmbinvestitii
Primaria Municipiului Bucuresti investeste intr-un proiect de imbunatatire a Parcului Cismigiu, prin reabilitare peisagistica. Proiectul prin care in Parcul Cismigiu se vor investi 10 milioane de euro, arata un proiect de hotarare votat miercuri in sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Potrivit proiectului care stabileste indicatorii tehnico- economici in valoare de 46 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro), lucrarile de reabilitare peisagistica a Parcului Cismigiu ar urma sa se faca pe o perioada de 3 ani (36 de luni). Astfel, bucurestenii se vor putea bucura de noul peisaj in 2022.
Obiectivele de interventie propuse in documentatie sunt:
1. Refunctionalizarea modului de utilizare al parcului cu prezervarea si punerea in valoare a compozitiilor de mare calitate ale parcului cum ar fi: ansamblul Cetatii, ansamblul Movilei, ansamblul Terasei trandafirlor, Rondului Roman cu terasele de meditatie (…)
2. Revitalizarea peisagera a parcului prin aplicarea unor masuri eficiente si stiintifice de inlocuiri, toaletari, plantari, cu punerea in valoare reciproca atat a vegetatiei cat si a ansamblurilor construite si a oglinzii de apa, element definitoriu pentru parcul Cismigiu.
Gradina Cismigiu este cea mai veche gradina publica din Bucuresti. Este asezata in centrul orasului, are o suprafata de circa 16 hectare si este marginita de doua artere importante: bulevardul Regina Elisabeta si bulevardul Schitu Magureanu.
In 1779, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti. Prima cismea s-a facut pe locul unde este astazi gradina dinspre strada Stirbei Voda. Balta aparuta era un focar de infectie in mijlocul orasului. In vecinatatea acestei cismele si-a ridicat o resedinta Dumitru Siulgi-basa, seful lucrarilor peste cismelele orasului, numit si "marele cismegiu" (din cismea + sufixul giu).
La 1857 parcul era vizitat de iubitorii de nou si de aventuri galante, realitate descrisa de poetul Nicolae T. Orasanu:
"Aici fu o balta mare, un loc umed, mocirlos
salbatec din natura, necurat, nesanatos
insa arta poate multe si ea facu un paradisu
cum la multi din ipokimeni nici ca le trecea prin visu.
.. Aici vine toata mana, si s'amestecara impreuna
eleganta, lux, mandrie, maniere si turnura,
vorbe dulci si complimente sbor din fiecare gura.