Piata romaneasca de medicamente, lovita de noua taxa clawback
clawbacktaxalegemedicamenteconsumplatabuget
Noua taxa clawback ar putea aduce pierderi de 842 de milioane de lei pietei farmaceutice, ceea ce inseamna o scadere a pietei cu 30%, releva un studiu prezentat de Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).
Taxa de clawback impune producatorilor de medicamente (nu distribuitorilor si nici farmaciilor) sa returneze statului roman o parte din profitul realizat in urma vanzarilor de medicamente compensate care depasesc suma alocata acestora de la Fondul National de Asigurari.
De exemplu, daca statul aloca o suta de milioane pentru consumul de medicamente compensate, dar farmaciile vand de 150 milioane, pe diferenta de 50 de milioane producatorii trebuie sa plateasca o taxa.
Diferenta mare intre buget si consumul real de medicamente
Reprezentantii companiilor producatoare de medicamente sustin ca, din punct de vedere economic, taxa este inaplicabila, deoarece companiile farmaceutice ar trebui sa sustina integral diferenta dintre bugetul alocat care este 4,4 miliarde lei pentru compensate si gratuite si consumul real de medicamente care este de 6,1 miliarde lei.
"Am facut o simulare pe executia bugetara prognozata pentru 2012 si taxa clawback pe care ar trebui sa o plati in acest moment este de 1,7 miliarde lei", a declarat Cristian Lutan, directorul executiv-adjunct ARPIM.
Acesta a mai explicat ca producatorii vor fi nevoiti sa plateasca o taxa pentru venituri. "De exemplu, pentru un medicament in valoare de 100 lei, vandut pe piata, o companie va fi obligata sa plateasca clawback 136 de lei, lucru imposibil de obtinut", sustine Lutan.
Producatorii de medicamente au mai spus ca vor fi nevoiti sa gestioneze impactul economic prin reducerea costurilor, dar acest aspect va avea consecinte la nivel social, precum reducerea locurilor de munca, care va aduce dupa sine diminuarea contributiei la bugetul de stat, reducerea bugetului de educatie medicala, stiintifica si a celui de responsabilitate sociala.
Asta inseamna ca firmele nu vor mai sustine informarile stiintifice pentru doctori, participarile la congrese, si nu va mai sustine nici tratamentele unor persoane cu venituri foarte mici.
Noua taxa va avea si un impact medical
Unul din defectele majore ale taxei este lipsa totala de predictibilitate. Prin insasi textul ei, ordonanta ridica acest risc major, daca diferenta dintre buget si consum este foarte mare in 2012, atunci e posibil ca unele companii sa nu-si poata indeplini obligatia platii ei neindeplinirea obligatiei duce la eliminarea intregului portofoliu din lipsa de medicamente compensate a companiei.
Acest lucru inseamna ca medicamente se vor gasi in continuare, dar nu vor putea fi achizitionate decat cu plata integrala din buzunar de catre pacienti. In plus, ARPIM mai trage un semnal de alarma, spunand ca aceasta masura ar putea fi un semnal pentru investitorii straini ca Romania nu este un loc sigur pentru investitii.
La randul sau, Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer din Romania (FABC), a evidentiat ca bolnavii cu acesta afectiune au suferit foarte multe in urma ultimelor reglementari impuse de autoritati.
In opinia sa, cele mai importante consecinte sunt reducerea accesului pacientilor la medicamente si o acoperire redusa a nevoilor pacientilor nou diagnosticati.
Reprezentantii ARPIM au mai adus in discutie si faptul ca termenele de plata pentru medicamentele livrate au ajuns la 350 de zile.
In prezent, procentul medicamentelor compensate de stat este de 56%. Exista riscul ca prin aplicarea acestei taxe procentul sa scada, au aratat reprezentantii ARPIM.
Taxa clawback a fost aprobata in sedinta de guvern din 21 septembrie, insa, potrivit reprezentantilor pacientilor, nu are nota de fundamentare si se aplica de la 1 octombrie.