Tot in 2019, leul a mai inregistrat un minim istoric de 4,7648, pe 25 ianuarie, in plina tensiune legata de adoptarea OUG 114.
De-a lungul anului 2019, analistii economici au avertizat Romania in nenumarate randuri ca anul 2020 ne poate aduce o depreciere usturatoare a leului in raport cu valutele interntionale.
noua lege a pensiilor prezinta un risc semnificativ de crestere a deficitului. In 25 septembrie 2019, reprezentanti de la Bruxelles au venit la Bucuresti intr-o misiune, pe vremea fostului Guvern. In urma acestei misiuni, Comisia Europeana a constatat "absenta unei actiuni eficiente din partea Romaniei", precum si o „abatere ridicata cumulata de la traiectoria de ajustare catre obiectivul bugetar pe termen mediu".
La fel de contestata a fost si continua sa fie celebra OUG 114/2018. Printre efectele ordonantei se numara scaderea profitabilitatii, cu efect potential asupra fondurilor proprii, distorsiuni ale functionarii pietei monetare, deprecierea leului, accelerarea efectelor inflationiste, scumpirea creditarii, contractia creditarii, retragerea investitorilor din bancile din Romania si scaderea calitatii serviciilor bancare locale prin diminuarea sau renuntarea la investitiile planificate. In urma problemelor cauzate de OUG 114 pe piata financiara, Ministerul Finantelor din Guvernul PSD a modificat "taxa pe lacomie” inclusa in celebra OUG. Astfel, cota de impozitare a bancilor a fost redusa de la 1,2% pe an la 0,2% pentru bancile cu o cota de piata de sub 1% si la 0,4% pentru cele cu o cota de piata de peste 1%.
Toate aceste masuri care poarta semnatura PSD au reprezentat samanta "florilor"care rasar astazi.
Si referitor la deprecierea leului au existat avertismente nenumarate, atat din plan intern, cat si din afara tarii. Nu au fost luate in serios!
Avertismentele au curs valuri, valuri peste Romania. Degeaba!
Vom face o scurta trecere in revista a unora dintre cele mai importante semnale de alarma lansate asupra Romaniei, cu privire la pericolul deprecierii leului in 2020.
-
Analistii CFA, in vara anului trecut: Ne asteptam ca leul sa se apropie periculos de pragul de 5 lei in 2020
Analistii economici lansau, anul trecut, avertismente si trageau semnale de alarma cu privire la evolutia cursului valutar euro-leu. Acestia spuneau ca euro se va apropia sau chiar va depasi pragul de 5 lei pana la finele noului an si, daca arucam o privire peste afisarile Bancii Nationale a Romaniei, constatam ca previziunile au mari sanse sa se adevereasca.
Asociatia Analistilor Financiari, Chartered Financial Analyst (CFA) isi exprima la finele anului trecut ingrijorarea cu privire la evolutia cursului valutar. In decembrie 2019, analistii CFA Romania estimau ca euro va atinge valoarea de 4,8597 lei, in urmatoarele 12 luni. In cadrul analizei efecutate de analisti, 83% dintre participanti anticipau o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7992, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8597.
-
Economistul-sef Raiffeisen Bank, tot in 2019: Un euro ne va costa 4,9 lei
Tot anul trecut, economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru se asteapta ca, in 2020, euro sa valoreze in jur de 4,9 lei, insa, el atragea atentia ca tinerea in frau a cursului valutar depinde mult de politicile guvernamentale si in special de masurile care se iau in privinta deficitelor.
"Sunt greu de dat predictii, avem o continuare a deprecierii la 4,9 la finalul anului viitor. Dar este posibil ca acest scenariu sa fie destul de cuminte, raportat la nevoia de ajustare a deficitului de cont curent. Si e de dorit ca ajustarea sa se produca acolo unde trebuie, in politica fiscala.
Daca deciziile din sfera politicii fiscal-bugetare intarzie sa apara si vor fi amanate corectiile pentru dupa alegerile din 2020, adica in 2021, presiunea pe curs se va accentua", a spus Ionut Dumitru.
-
FMI, in septembrie 2019: "Leul a fost supraevaluat de autoritatile din Romania si este mult mai "greu" decat ar trebui sa fie in raport cu economia tarii"
In luna septembrie a anului trecut, expertii Fondului Monetar International (FMI) au intocmit un raport devastator cu privire la economia Romaniei. Potrivit acestora, leul a fost supraevaluat de autoritatile din Romania si este mult mai "greu" decat ar trebui sa fie in raport cu economia tarii.
Expertii FMI atrag atentia asupra faptului ca in mod normal, cursul real al leului in raport cu euro ar trebui sa fie, de fapt, cu zece procente mai mare.
Cei de la FMI spun ca una dintre cauzele care au dus la acest decalaj ireal este reprezentata de politicile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Romaniei, care au avut un impact negativ asupra principalelor coordonate economice nationale. Practic, daca leul nu ar fi supraevaluat, ar trebui sa platim pentru un euro 5,2 lei.
-
Raiffeisen Bank: "In mod fundamental cursul ar fi trebuit sa se deprecieze in ultimii ani"
In afara de expertii Fondului Monetar International, ingrijorarea fata de supraevaluarea leului era subliniata anul trecut si de reprezentantii Raiffeisen Bank.
"In Romania productivitatea creste mai incet decat cresc salariile, iar asta inseamna un factor negativ pentru cursul de schimb. Fundamental, daca salariile cresc mai repede decat productivitatea, cursul ar trebui sa se deprecieze. Iar noi avem de cativa ani de zile o crestere mai rapida a salariilor decat productivitatea. Adica in mod fundamental cursul ar fi trebuit sa se deprecieze in ultimii ani”, a spus Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
-
Analistul financiar Marcin Lipka: "Leul isi va continua deprecierea. Euro va ajunge la 5 lei in aprilie 2020"
In aprilie 2019, analistul financiar Marcin Lipka, despre care Bloomberg spune ca ofera cele mai corecte prognoze pentru monedele din Europa de Est, spunea ca "leul va continua tendinta de depreciere pana cand euro va atinge pragul de 5 lei:,
Leul romanesc, alaturi de lira turceaca, sunt monedele cu cele mai slabe evolutii din regiune in primele luni din 2019, iar deprecierea monedei nationale va continua pe parcursul urmatoarelor 12 luni, spune expertul Marcin Lipka.
"Principala problema in Romania vine pe partea fiscala, avand in vedere riscurile economice care se prefigureaza. Pe masura ce cresterea economica incetineste, devine dificil sa iei in calcul majorarea ratei dobanzii sau sa tii bugetul sub control”, spune reputatul analist.
Cursul va scadea pana la 4,9 lei pentru un euro pana la sfarsitul anului, inainte de a atinge 5 lei/euro in aprilie 2020, prognozeaza Lipka.
Devalorizarea leului nu iarta pe nimeni! La ce ar trebui sa ne asteptam si cine va avea cel mai mult de suferit
In primul rand, trebuie sa stim ca principalii factori ai deprecierii monedei nationale sunt in primul rand politicile fiscale adoptate de Guvern. De asemena, deficitul comercial, inflatia, cresterea artificiala a salariilor, neraportata la productivitatea muncii, sunt printre factorii care trag in jos puterea leului. Acestora li se adauga si cauze externe, cum ar fi evolutia economica a Uniunii Europene sau cea din regiune, situatia economiei partenerilor comerciali ai Romaniei, dar si incertitudinile si conflictele globale, cum ar fi Razboiul comercial SUA-China sau Brexit-ul.
Desi suna dur, devalorizarea leului nu iarta pe nimeni. Chiar daca nu platesti rate sau chirii si nu ai nici alte angajamente de plata raportate la euro, faptul ca leul a pierdut teren in fata acesteia se va resimti si in portofelul tau? Cum?
Atunci cand leul se depreciaza in raport cu euro, cel mai mult au de suferit persoanele care platesc rate sau chirii raportate la moneda europeana. Evident, odata cu deprecierea leului, costul acestor plati va creste. Daca nu te numeri printre aceste persoane care nu au alta varianta salvatoare, decat sa spere ca deprecierea se va tempera si leul se va stabiliza, nu e cazul sa te crezi un norocos. In fapt, toti vom fi afectati, direct sau indirect, de dezastrul de la cursul valutar.
Din partea noului Guvern, romanii au primit asigurari ca se va incerca o corelare intre politicile guvernamentale si cele ale Bancii Nationale si ramane de vazut daca acestea isi vor face simtite efectele pozitive in economie. Insa tot Orban subliniaza faptul ca masurile economice nu isi fac efectul de pe o zi pe alta, si e nevoie de timp sa se vada imbunatatirea in piata. Practic si reciproca este valabila. Masurile luate in 2017 si 2018 se reflecta acum in cursul valutar exploziv.
Un curs valutar exploziv care baga adanc mana in buzunarele romanilor, fara ca acestia sa isi dea seama la prima vedere. In schimb, vor sesiza asta din prima secunda in care vor intra in magazine si vor vedea cum alimentele si produsele s-au scumpit semnificativ. Romania importa mai mult decat exporta, iar marfurile din import sunt raportate la moneda euro. Or, romanul le plateste in magazin in lei, moneda care isi pierde zilnic din puterea de cumparare.
Ne explica despre acest fenomen economistul Bogdan Glavan: "Avand in vedere ca noi consumam o mare parte din bunurile de pe piata din import, preturile acestora este influentat de cursurile de schimb si practic este vorba despre un cerc vicios. Avem mai multi bani, artificial creati, cu care cumparam bunuri de consum din import, preturile acestora cresc, leul se devalorizeaza, exista un alt imbold pentru a scumpi aceste produse".
"Cata vreme politica de cheltuieli, de deficit bugetar, de cheltuiala irationala va continua, atata vreme in economie vor fi prea multi lei in comparatie cu productia noastra si atata vreme leul se va devaloriza si preturile vor creste”, adauga economistul.
Si ajungem la alta "buba". Deficitul bugetar nu doar ca exista in Romania, dar suntem chiar in deficit excesiv
Ludovic Orban a declarat dupa preluarea puterii in Executiv ca, dupa guvernarea PSD, deficitul nu mai poate fi tinut in frau sub pragul de 4%, fiind imposibila tinta de 3%. Pentru ca, indiferent ce masuri s-ar adopta acum, ele isi vor face efectele abia anul viitor Deficitul nu doar ca nu a putut fi tinut in frau, dar Guvernul PNL acuza ca, din cauza datoriilor si cheltuielilor excesive asumate de fostul Executiv PSD, Cabinetul sau a fost nevoit sa sara peste pragul de 4% la deficit bugetar. Si iata-ne, in deficit excesiv.
Ministrul demis al Finantelor, Florin Citu, a declarat ca Romania va intra, cel mai devreme in luna martie, in procedura de deficit excesiv. Citu spune despre procedura de deficit excesiv ca este "inca un cadou lasat Romaniei de PSD".
Potrivit lui Florin Citu, Comisia Europeana ar putea declansa procedura deficitului excesiv pentru Romania, cel mai devreme in luna martie, sau in luna mai a acestui an. "Vom vedea cand va dori Comisia sa o ia. Cel mai devreme este in martie, dar poate sa fie si in mai, depinde de Comisie".
Ministrul demis al Finantelor sustine ca s-a ajuns in aceasta situatie din cauza masurilor luate in guvernarea PSD si tot ce se mai poate face acum pentru a ameliora situatia economica a Romaniei este scaderea deficitului pe ESA sub 3%.
"Romania va intra in procedura de deficit excesiv, inca un cadou lasat Romaniei de cei de la PSD, procedura de deficit excesiv, nu putem sa evitam acest lucru. Ce putem noi sa facem este sa ne asiguram ca venim cat mai repede cu deficitul pe ESA sub 3%. Am aratat deja acest lucru in strategia fiscal-bugetara, ne intoarcem sub 3% in 2022, pentru ca este cel mai rapid, dar, in acelasi timp, nu vrem sa influentam negativ economia”, a spus Florin Citu, luni seara, la Realitatea Plus.
Anul trecut, deficitul bugetar a fost de 4,6% din PIB, iar anul acesta este estimat la 3,6% din PIB. PSD a reusit sa se mentina in tinta de deficit bugetar de 3% prin amanarea de plati, concedii medicale si rambursari de TVA catre firme. Odata veniti la guvernare, liberalii au decis sa nu mai amane platile, si, prin urmare, deficitul a ajuns la 4,6% din PIB.
E nevoie de masuri urgente, luate pe fondul stabilitatii politice interne
Dar cand spunem "deficit" parca suna prea elegant si cine nu are proprietatea termenilor economici poate sa nu inteleaga complexitatea situatiei. In fapt, deficitul inseamna ca avem cheltuieli mai mari decat veniturile si, din acest punct ramane sa vedem care va fi strategia Guvernului si cat de capabil va fi sa echilibreze cheltuielile si sa majoreze veniturile. In mod cert, cheltuielile publice trebuie reduse semnificativ. Romania are unul dintre cele mai costisitoare aparate administrative din UE, iar salariile nu sunt raportate la productivitatea muncii. Pe de alta parte, nici la capitolul colectari de venituri nu stam prea bine, iar eficienta unei administratii pentru care digitalizarea este inca un vis frumos, lasa de dorit, iar asta se vede in cifre, De asemenea, nu poti aspira la venituri mai mari, fara sa creezi spatiu fiscal si sa incurajezi mediul de afaceri sa ruleze bani si implicit, sa cotizeze la stat, ca sa unga masinariile ce toaca banii publici.
Fara reducerea deficitului si schimbarea politicilor fiscale, prin masuri ca cea adoptata de Guvernul liberal ce a vizat eliminarea multor amendamente ale OUG 11/2018, cursul valutar isi va continua ascensiunea in defavoarea leului. Totodata instabilitatea politica are si ea costul ei in toata aceasta situatie, iar nota de plata finala va ajunge, in cele din urma, tot la masa romanului de rand.
Citeste si:
Eu nu cred in criza fortei de munca din Romania. Imi caut job de ani de zile ...