Legea starii de alerta, in vigoare de astazi: Ce amenzi putem primi, de la cine si ce alte reguli noi apar

de Magda Florea la 18 Mai. 2020

Urmareste-ne pe Google News

stare de alertalegea starii de alertalegea 55/2020

Incepand de luni, Romania intra oficial in stare de alerta. O stare de alerta reglementata de Legea starii de alerta (Legea 55/2020), care intra in vigoare abia luni, dupa ce a fost votata saptamana trecuta in Parlament si promulgata vineri de presedintele Klaus Iohannis. Dupa trei zile de "pseudo-stare de alerta", in care autoritatile nu au aplicat sanctiuni, desi premierul spune ca politia avea cadrul legal, dar a preferat sa aplice intai metoda "cu vorba buna" si dupa ce am asistat in aceste zile la petreceri cu zeci de persoane si proteste la care nu s-a respectat nicio recomandare medicala, de luni, autoritatile pot aplica amenzi! Si nu sunt deloc mici.

De astazi, romanii pot fi sanctionati astfel:

Nerespectarea de catre persoanele fizice a masurilor individuale de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor / amenda de la 500 la 2.500 de lei.

Nerespectarea de catre persoanele fizice de iesire a interdictiei de iesire din zonele stabilite sau incalcarea intervalelor orare in care este permisa iesirea din aceste zone / amenda de la 500 la 2.500 de lei

Nerespectarea de catre persoanele fizice a masurilor de izolare la domiciliu / amenda de la 1000 la 5.000 de lei

Nerespectarea interdictiilor de a organiza mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de intruniri, in spatii deschise, ori intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise j/ amenda de la 3.000 la 15.000 de lei

Participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de intruniri, in spatii deschise, ori intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise / amenda de la 500 la 2.500 de lei

Alte prevederi importante:

Cand starea de alerta se instituie pe cel putin jumatate din unitatile administrativ teritoriale de pe teritoriul tarii, masura se impune incuviintarii Parlamentului. Parlamentul se pronunta in sedinta comuna in termen de cinci zile de la data solicitarii de incuviintare. Daca Parlamentul respingere solicitarea de incuviintare, stare de alerta inceteaza de indata.

Parlamentul poate incuviinta masura adoptata de Guvern integral sau cu modificari.

Pe durata starii de alerta se pot suspenda activitatile de comercializare cu amanuntul a produselor si serviciilor in centrele comerciale in care isi desfasoara activitatea mai multi operatori economici, cu acordul CNSSU. Masura prevazuta la alin. (1) nu se aplica in cazul centrelor comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incinta de sub 500 mp fiecare.

Textul complet al actului normativ, intrat in vigoare pe 18 mai:

Capitolul I Dispozitii generale

Articolul 1

(1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata starii de alerta declarate in conditiile legii, in vederea prevenirii si combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor masuri temporare si, dupa caz, graduale, in scopul protejarii drepturilor la viata, la integritate fizica si la ocrotirea sanatatii, inclusiv prin restrangerea exercitiului altor drepturi si libertati fundamentale.

(2) Masurile restrictive de drepturi prevazute in prezenta lege, precum si, dupa caz, cele de renuntare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalitatii de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile.

Articolul 2

Starea de alerta reprezinta raspunsul la o situatie de urgenta de amploare si intensitate deosebite, determinata de unul sau mai multe tipuri de risc, constand intr-un ansamblu de masuri cu caracter temporar, proportionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia si necesare pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor iminente la adresa vietii, sanatatii persoanelor, mediului inconjurator, valorilor materiale si culturale importante ori a proprietatii.

Articolul 3

(1) Starea de alerta se declara la nivel local, judetean sau national, atunci cand analiza factorilor de risc indica necesitatea amplificarii raspunsului la o situatie de urgenta, pentru o perioada limitata de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(2) Starea de alerta poate fi prelungita ori de cate ori analiza factorilor de risc indica necesitatea mentinerii raspunsului amplificat pentru o perioada de timp suplimentara, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.

(3) Starea de alerta inceteaza, inainte de implinirea termenului pentru care a fost declarata ori prelungita, atunci cand analiza factorilor de risc indica faptul ca nu mai este necesara mentinerea unui raspuns amplificat.

(4) In aplicarea alin. (1)-(3) se analizeaza cumulativ urmatorii factori de risc:

a) amploarea situatiei de urgenta, respectiv manifestarea generalizata a tipului de risc la nivel local, judetean sau national;

b) intensitatea situatiei de urgenta, respectiv viteza de evolutie, inregistrata sau prognozata, a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a starii de normalitate;

c) insuficienta si/sau inadecvarea capabilitatilor de raspuns;

d) densitatea demografica in zona afectata de tipul de risc;

e) existenta si gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionarii tipului de risc.

Articolul 4

(1) Starea de alerta se instituie de Guvern prin hotarare, la propunerea ministrului afacerilor interne, si nu poate depasi 30 de zile. Starea de alerta poate fi prelungita, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.

(2) Starea de alerta se instituie pe intreg teritoriul tarii sau doar pe teritoriul unor unitati administrativ-teritoriale, dupa caz.

(3) Cand starea de alerta se instituie pe cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul tarii, masura se supune incuviintarii Parlamentului. Parlamentul se pronunta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, in termen de 5 zile de la data solicitarii de incuviintare. Daca Parlamentul respinge solicitarea de incuviintare, starea de alerta inceteaza de indata.

(4) Parlamentul poate incuviinta masura adoptata de Guvern integral sau cu modificari.

(5) Valabilitatea documentelor eliberate de institutiile si autoritatile publice, precum si de entitatile private autorizate conform legii se mentine pe toata perioada starii de alerta, precum si pentru o perioada de 90 de zile de la incetarea acestei stari.

(6) Prin exceptie de la alin. (1), in cazul dovezilor inlocuitoare ale permiselor de conducere - cu drept de circulatie, se mentine numai valabilitatea celor emise in temeiul art. 111 alin. (1) lit. b), alin. (4) sau (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe toata perioada starii de alerta, precum si pentru o perioada de 10 zile de la incetarea acestei stari. Pentru aceeasi perioada se mentine si valabilitatea prelungirii dreptului de circulatie, dispusa de procuror sau de instanta de judecata potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul II Masuri sectoriale

Sectiunea 1 Domeniul economic

Articolul 5

(1) Masurile pentru cresterea capacitatii de raspuns sunt:

a) achizitionarea bunurilor si serviciilor de necesitate imediata in gestionarea situatiei de urgenta pentru care a fost declarata starea de alerta, prin negocierea fara publicare prealabila;

b) suplimentarea, prin redistribuirea catre zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor si dispozitivelor necesare actiunilor de raspuns;

c) detasarea pe teritoriul national, in zonele afectate, a personalului care detine competentele adecvate gestionarii situatiei de urgenta, cu consimtamant;

d) coordonarea operationala a unor servicii publice;

e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activitatii serviciilor de asistenta sociala;

f) permanentizarea activitatii unor centre operative pentru situatii de urgenta cu activitate temporara.

(2) Masurile pentru asigurarea rezilientei comunitatilor sunt:

a) evacuarea temporara a persoanelor si bunurilor din zona afectata sau posibil a fi afectata;

b) acordarea de ajutoare de prima necesitate pentru persoanele si animalele afectate;

c) efectuarea lucrarilor pentru modificarea de urgenta a mediului inconjurator si infrastructurii, stabilite de fortele de interventie pentru oprirea sau limitarea efectelor situatiei de urgenta;

d) masuri de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolarii la domiciliu;

(3) Masurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:

a) restrangerea sau interzicerea organizarii si desfasurarii unor mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de intruniri, in spatii deschise, precum si a unor intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise;

b) restrangerea sau interzicerea circulatiei persoanelor si vehiculelor in locurile si, dupa caz, in intervalele orare stabilite;

c) interzicerea iesirii din zonele stabilite si, dupa caz, in intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor cladiri, localitati sau zone geografice;

d) restrangerea sau interzicerea efectuarii de catre operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele si, dupa caz, in intervalele orare stabilite;

e) inchiderea temporara a unor puncte de trecere a frontierei de stat;

f) limitarea sau suspendarea pe durata determinata a activitatii unor institutii sau operatori economici;

g) participarea cetatenilor si a operatorilor economici la unele activitati in folosul comunitatilor locale.

Articolul 6

Hotararile prin care se declara ori se prelungeste starea de alerta, precum si cele prin care se stabileste aplicarea unor masuri pe durata starii de alerta cuprind:

a) baza legala;

b) perioada starii de alerta;

c) masuri pentru cresterea capacitatii de raspuns, asigurarea rezilientei comunitatilor si diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, conditiile concrete de aplicare si destinatarii acestor masuri;

d) institutiile si autoritatile publice care pun in aplicare sau urmaresc respectarea aplicarii masurilor, dupa caz.

Articolul 7

Masurile aplicate pe durata starii de alerta se reevalueaza in cazul instituirii starii de urgenta potrivit art. 93 din Constitutia Romaniei, republicata, in baza analizei factorilor de risc prevazuti la art. 2.

Articolul 8

(1) Pe durata starii de alerta se poate suspenda consumul produselor alimentare si bauturilor alcoolice si nealcoolice in spatiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atat in interiorul, cat si la terasele din exteriorul acestora.

(2) Pe durata starii de alerta poate fi permisa prepararea hranei si comercializarea produselor alimentare si bauturilor alcoolice care nu se consuma in spatiile mentionate la alin. (1), cu exceptia teraselor unde se respecta masurile de protectie sanitara.

Articolul 9

(1) Pe durata starii de alerta se pot suspenda activitatile de comercializare cu amanuntul a produselor si serviciilor in centrele comerciale in care isi desfasoara activitatea mai multi operatori economici, cu acordul CNSSU.

(2) Masura prevazuta la alin. (1) nu se aplica in cazul centrelor comerciale mici, de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incinta de sub 500 mp fiecare.

(3) Prin exceptie de la alin. (1), sunt permise urmatoarele activitati comerciale:

a) vanzarea produselor electronice si electrocasnice, doar daca operatorii economici asigura livrarea acestora la domiciliul/ sediul cumparatorului;

b) activitatea desfasurata de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei si este intrerupta comunicarea cu restul complexului;

c) activitatea desfasurata de catre magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curatatorii de haine si centrele de ingrijire personala, precum si vanzarea produselor si serviciilor de optica medicala.

(4) Personalul care desfasoara activitatile prevazute la alin. (2) si (3) are obligatia de a purta in permanenta masca ce va fi schimbata la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura masti pentru acestia, precum si solutii de dezinfectie a mainilor in zona de acces in incinta. Purtarea mastilor de protectie de catre client si respectarea normelor de distantare la case de marcat sunt obligatorii.

Sectiunea a 2-a Domeniul sanatatii

Articolul 10

Pe durata starii de alerta, Ministerul Sanatatii coordoneaza activitatile de prevenire si combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 in cadrul unitatilor sanitare publice, dupa caz.

Articolul 11

Pe durata starii de alerta, posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sanatatii si unitatilor aflate in subordinea, coordonarea si sub autoritatea Ministerului Sanatatii, inclusiv functiile publice de executie si conducere, pot fi ocupate de functionari publici sau personal contractual, prin numire, fara concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sanatatii si inceteaza de drept in cel mult 30 de zile de la data incetarii starii de alerta.

Articolul 12

(1) Pe durata starii de alerta, pentru neindeplinirea grava a atributiilor de serviciu de natura a pune in pericol persoanele si masurile de prevenire si combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, pot fi suspendate din functii persoanele cu functii de conducere din cadrul Ministerului Sanatatii si din unitatile sanitare publice aflate in subordinea, sub autoritatea Ministerului Sanatatii.

(2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendarii prevazute la alin. (1) pot fi ocupate de functionari publici sau personal contractual, prin numire, fara concurs, prin ordin al ministrului sanatatii.

(3) Suspendarea din functie dispusa in conditiile alin. (1) si numirea dispusa in conditiile alin. (2) inceteaza de drept la incetarea starii de alerta.

Articolul 13

Pe durata starii de alerta, prin ordin comun al ministrului sanatatii si ministrului afacerilor interne se poate institui:

a) obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatiile publice inchise, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca;

b) obligativitatea organizarii activitatii institutiilor si autoritatilor publice, operatorilor economici si profesionistilor, astfel incat sa se asigure la intrarea in sediu, in mod obligatoriu, triajul epidemiologic si dezinfectarea obligatorie a mainilor, atat pentru personalul propriu, cat si pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic consta in masurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizeaza prin masurarea temperaturii.

Articolul 14

Pe durata starii de alerta, pentru produsele utilizate pentru rezolvarea cauzei care a determinat starea de alerta pot fi plafonate preturile, in conditiile art. 4 alin. (3) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, doar daca in piata exista disfunctionalitati in privinta asigurarii acestora.

Articolul 15

In vederea reluarii activitatii de catre furnizorii de servicii medicale pe durata starii de alerta, indiferent de natura furnizorului, se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii normele generale de functionare pe tipuri de specialitati.

Sectiunea a 3-a Domeniul muncii si protectiei sociale

Articolul 16

Pe durata starii de alerta, in functie de specificul activitatii si de nevoi, conducatorii institutiilor publice implicate in combaterea pandemiei de COVID-19 pot dispune detasarea cu acordul prealabil al angajatului si al angajatorului care detaseaza, cu conditia ca angajatorul la care se face detasarea sa fie din acelasi domeniu de activitate.

Articolul 17

Pe durata starii de alerta, angajatorul poate dispune, cu consimtamantul angajatului, desfasurarea activitatii in regim de telemunca sau munca la domiciliu, modificarea locului de munca ori a atributiilor acestuia.

Articolul 18

Pe durata starii de alerta, in functie de specificul activitatii si de nevoi, conducatorii institutiilor publice implicate in combaterea pandemiei de COVID-19, precum si a efectelor acesteia pot dispune unilateral intreruperea concediilor de odihna, de odihna suplimentare, fara plata, de studii si pentru formare profesionala ale personalului angajat si reluarea activitatii pentru personalul propriu.

Articolul 19

Conducatorii centrelor rezidentiale de ingrijire si asistenta a persoanelor varstnice, centrelor rezidentiale pentru copii si adulti, cu si fara dizabilitati, precum si pentru alte categorii vulnerabile, prevazute in Nomenclatorul serviciilor sociale, precum si in regulamentele-cadru de organizare si functionare a serviciilor sociale, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 867/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia de a asigura masurile de continuitate a activitatii pe durata starii de alerta, avand dreptul sa stabileasca programul de lucru al angajatilor, in conditiile legii.

Articolul 20

(1) Valabilitatea contractelor colective de munca si a acordurilor colective de munca se prelungeste pe durata starii de alerta, precum si pentru o perioada de 90 de zile de la incetarea acesteia.

(2) In cazul contractelor si acordurilor colective de munca prevazute la alin. (1), partile au obligatia initierii negocierii colective in termen de 45 de zile de la incetarea starii de alerta, in conditiile legii.

Articolul 21

Pe durata starii de alerta, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autoritatile si institutiile publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si regiile autonome, societatile nationale, companiile nationale si societatile la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, cu un numar mai mare de 50 de salariati, pot stabili programe individualizate de munca, fara acordul salariatului, astfel incat intre salariati sa se asigure existenta unui interval de o ora la inceperea si la terminarea programului de munca, intr-o perioada de 3 ore.

Articolul 22

Pe durata starii de alerta, pentru angajatii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrari sau sarcini de serviciu urgente, in legatura cu prevenirea si combaterea situatiei care a generat starea de alerta, indiferent de natura atributiilor de serviciu, cu asigurarea masurilor de protectie a angajatului.

Articolul 23

(1) Pe durata starii de alerta, Guvernul dispune masuri speciale de sprijin al angajatorilor si protectie a angajatilor si familiilor acestora.

(2) Pentru perioada starii de alerta, autoritatile competente dispun masuri de protectie si preventie pentru angajatii aflati in situatii de vulnerabilitate.

(3) Pentru durata starii de alerta, Guvernul stabileste masuri speciale de sprijin pentru alti profesionisti, astfel cum sunt reglementati de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pentru persoanele care au incheiate conventii individuale de munca in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si pentru persoanele fizice care obtin venituri exclusiv din drepturile de autor si drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care au intrerupt activitatea, ca urmare a masurilor de prevenire si combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

Articolul 24

Prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor masuri in domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv ale actelor normative care o modifica si/sau o completeaza ori care cuprind dispozitii care privesc aplicarea prevederilor sale, se aplica in continuare, fara intrerupere, de la data incetarii starii de urgenta instituite prin decret, potrivit art. 93 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, pentru toate domeniile de activitate in care se mentin restrictii, pana la ridicarea acestora, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2020.

Articolul 25

(1) Pe durata starii de alerta, angajatii din sistemul public vor ramane disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, in functie de volumul de activitate al institutiei, in vederea realizarii scopului prezentei legi.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se va face cu respectarea unui numar de maximum 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Articolul 26

(1) Pe durata starii de alerta, pentru neindeplinirea grava a atributiilor de serviciu legate de instituirea si aplicarea masurilor prevazute de prezenta lege, persoanele din institutiile publice care au in atributii prevenirea contaminarii si combaterii efectelor COVID-19, pot fi suspendate din functie, potrivit normei proprii de organizare si functionare a institutiei sau autoritatii publice, dupa caz. Suspendarea inceteaza de drept la data incetarii starii de alerta.

(2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendarii prevazuta la alin. (1) pot fi ocupate de functionari publici sau personal contractual, prin numire de catre autoritatea competenta, fara concurs.

(3) Suspendarea din functie dispusa in conditiile alin. (1) si numirea dispusa in conditiile alin. (2) inceteaza de drept la incetarea starii de alerta.

Articolul 27

(1) Institutiile si autoritatile publice pot angaja personal fara concurs, in functie de nevoile determinate de prevenirea si combaterea situatiei care a generat starea de alerta si exclusiv pentru activitati legate de aceasta, pentru o durata determinata, ce nu poate depasi 30 de zile de la data incetarii starii de alerta.

(2) Pe durata starii de alerta, prin derogare de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, numirile in functiile publice sau de inalt functionar public pot fi facute doar daca indeplinesc conditiile de a fi functionar public sau, dupa caz, inalt functionar public si numai daca sunt necesare pentru punerea in aplicare a masurilor prevazute de prezenta lege si pentru o durata determinata de maximum 30 de zile de la data incetarii starii de alerta.

(3) Pe durata starii de alerta, in institutiile si autoritatile publice se suspenda orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau functiilor vacante si temporar vacante, cu exceptia celor prevazute la alin. (1) si (2), precum si la art. 11 si 12.

Articolul 28

(1) Pe durata starii de alerta, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica pana la finalizarea cursurilor anului scolar.

(2) In aplicarea alin. (1), ministrii sunt abilitati sa emita ordine pentru personalul din subordine.

Articolul 29

Pe durata starii de alerta se interzice declararea, declansarea sau desfasurarea conflictelor colective de munca in unitatile sistemului energetic national, in unitatile operative de la sectoarele nucleare, in unitatile cu foc continuu, in unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in transporturile pe caile ferate, in unitatile care asigura transportul in comun si salubrizarea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa.

Articolul 30

Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul personalului incadrat in unitati sanitare, de asistenta sociala, de asistenta medico-sociala si in institutiile din domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale, termenele de preaviz nu incep sa curga, iar, daca au inceput sa curga, se suspenda pe intreaga durata a starii de alerta.

Articolul 31

Pe durata starii de alerta, pentru angajatii romani care urmeaza sa desfasoare activitate in strainatate, autoritatile competente dispun masuri speciale de protectie.

Sectiunea a 4-a Domeniul transporturilor si infrastructurii

Articolul 32

(1) In scopul prevenirii contaminarii cu noul coronavirus SARS Cov-2 si pentru asigurarea bunei desfasurari a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se instituie restrictii si masuri in conditiile prezentei legi, cu respectarea masurilor de protectie sanitara.

(2) Masurile prevazute la alin. (1) se instituie la propunerea Comitetului national pentru situatii speciale de urgenta, denumit in continuare CNSSU, prin ordin al ministrului afacerilor interne. Masurile propuse de CNSSU privind activitatile de transport se avizeaza de ministrul transporturilor infrastructurii si comunicatiilor.

Articolul 33

Pe durata starii de alerta, in domeniul transportului aerian, ministerul de resort poate dispune masuri, respectiv restrictii, cu privire la: igiena si dezinfectia spatiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport si aeronavelor, procedurile si protocoalele din interiorul aeroporturilor si aeronavelor, regulile de conduita pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni si pentru pasageri, precum si privitor la informarea personalului si pasagerilor, in scopul prevenirii contaminarii pasagerilor si personalului ce activeaza in domeniul transportului aerian.

Articolul 34

Pe durata starii de alerta, in domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune masuri, respectiv restrictii, cu privire la: igiena si dezinfectia spatiilor comune din gari, halte, statii sau puncte de oprire, a echipamentelor si garniturilor de tren, procedurile si protocoalele din interiorul garilor, haltelor, statiilor sau punctelor de oprire, dar si in interiorul vagoanelor si garniturilor de tren, gradul si modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduita pentru personalul operatorilor si pentru pasageri, precum si privitor la informarea personalului si pasagerilor, in scopul prevenirii contaminarii pasagerilor si personalului ce activeaza in domeniul transportului feroviar.

Articolul 35

Pe durata starii de alerta, in domeniul transportului rutier, ministerul de resort poate dispune masuri, respectiv restrictii, cu privire la: igiena si dezinfectia mijloacelor de transport persoane, procedurile si protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul si modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduita pentru personalul operatorilor si pentru pasageri, precum si privitor la informarea personalului si pasagerilor, in scopul prevenirii contaminarii pasagerilor si personalului ce activeaza in domeniul transportului rutier.

Articolul 36

Pe durata starii de alerta, in domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune masuri, respectiv restrictii, cu privire la: igiena si dezinfectia navelor de transport persoane, procedurile si protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul si modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduita pentru personalul operatorilor si pentru pasageri, precum si privitor la informarea personalului si pasagerilor, in scopul prevenirii contaminarii pasagerilor si personalului ce activeaza in domeniul transportului naval.

Articolul 37

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor, la propunerea CNSSU, poate lua masuri, respectiv restrictii, in domeniul transportului intern si international de marfuri si persoane, precum si in domeniul comunicatiilor, de comun acord cu ministrii de resort din statele membre ale Uniunii Europene, sau celelalte state, dupa caz.

Sectiunea a 5-a Domeniul educatie si cercetare

Articolul 38

(1) Pe durata starii de alerta, activitatile didactice ce impun prezenta fizica a anteprescolarilor, prescolarilor, elevilor si studentilor in unitatile si institutiile de invatamant se pot suspenda, la propunerea CNSSU, prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului sanatatii.

(2) Durata suspendarii prevazuta la alin. (1) poate depasi durata starii de alerta, in functie de perioada ramasa din anul scolar si de stadiul procesului de invatamant.

Articolul 39

(1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la eliminarea restrictiilor privind adunarile publice de catre autoritatile de resort, unitatile de invatamant preuniversitar organizeaza activitati din planurile de invatamant si in mediul online.

(2) In situatia in care activitatile nu pot fi desfasurate conform prevederilor alin. (1), pentru a asigura accesul egal la educatie, inspectoratele scolare/inspectoratul scolar al municipiului Bucuresti si unitatile de invatamant preuniversitar au obligatia sa asigure resursele educationale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, in conformitate cu instructiunile ministrului educatiei si cercetarii.

(3) Derularea activitatilor prevazute la alin. (2), precum si modul de recuperare a continuturilor din programele scolare care nu pot fi parcurse in aceasta perioada se stabilesc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Articolul 40

(1) Pe perioada starii de alerta, precum si pe tot parcursul anului universitar 2019-2020, institutiile de invatamant superior din sistemul national de invatamant, in baza autonomiei universitare cu respectarea calitatii actului didactic, pot utiliza metode didactice alternative predare-invatare-evaluare, in format online, in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2020 privind luarea unor masuri pentru buna functionare a sistemului de invatamant. De asemenea, se pot desfasura online si examenele de finalizare a studiilor de licenta, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, sustinerea tezelor de doctorat, sustinerea tezelor de abilitare.

(2) Activitatile didactice si de cercetare prevazute la art. 287 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si examenele de finalizare a semestrelor si a studiilor de licenta si masterat, sustinerea referatelor si a tezelor de doctorat desfasurate online in anul universitar 2019-2020, precum si pe toata perioada starii de urgenta, necesitate sau alerta, in cadrul formelor de invatamant cu frecventa si cu frecventa redusa, la distanta se circumscriu prevederilor art. 139 lit. a)-c) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si sunt recunoscute.

(3) Participarea studentilor si studentilor doctoranzi, care pe perioada starii de urgenta, necesitate sau de alerta au urmat activitati de invatare si predare prin metode didactice alternative de comunicare, in format online, la examenele prevazute de art. 143 si 144 din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, de studentii si studentii doctoranzi, se realizeaza potrivit metodologiilor aprobate de institutiile de invatamant universitar.

(4) In situatia desfasurarii activitatilor prevazute la art. 287 in sistem online, norma didactica se stabileste cu respectarea art. 287 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 41

Cu avizul CNSSU, prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului sanatatii, se stabilesc masuri pentru desfasurarea activitatilor in unitatile si institutiile de invatamant, in conditii de siguranta sanitara, pentru finalizarea anului scolar aflat in curs la data instituirii starii de alerta, precum si pentru pregatirea inceperii anului scolar urmator.

Articolul 42

(1) In unitatile de invatamant preuniversitar, cu avizul CNSSU, prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului sanatatii, se stabilesc masuri pentru desfasurarea activitatilor de pregatire in vederea sustinerii examenelor nationale si de certificare a competentelor profesionale, care presupun interactiunea „fata in fata“, in conditii de protectie sanitara.

(2) Sustinerea examenelor nationale si de certificare a competentelor profesionale, care presupun interactiunea „fata in fata“ se organizeaza in conditiile prevazute la alin. (1).

(3) Ministerul Educatiei si Cercetarii are obligatia de a asigura elevilor si personalului didactic si nedidactic implicat, pe toata durata activitatilor prevazute la alin. (1) si (2), numarul necesar de masti de protectie ce vor fi purtate obligatoriu in spatiile inchise din incinta unitatilor de invatamant.

Sectiunea a 6-a Domeniul tineretului si sportului

Articolul 43

(1) Pe durata starii de alerta, in scopul prevenirii contaminarii cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a participantilor, activitatile de pregatire fizica in cadrul structurilor sportive, definite conform Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, constand in cantonamente, antrenamente si competitii sportive organizate pe teritoriul Romaniei, precum si accesul la bazele sportive sau spatiile in care se desfasoara activitati sportive se vor desfasura in conditiile stabilite prin ordin al ministrului tineretului si sportului si al ministrului sanatatii, pe baza hotararii CNSSU.

Pe durata starii de alerta autoritatile locale au obligatia sa asigure accesul cetatenilor pentru desfasurarea activitatilor sportive in aer liber cu acordul CNSSU in parcurile localitatilor si pe terenurile de sport ale institutiilor aflate in administrare.

(2) Pe durata starii de alerta, in scopul sustinerii structurilor sportive, definite conform Legii nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale pot aproba, prin hotararea consiliului local si/sau judetean, dupa caz, diverse forme de sprijin pentru finantarea cheltuielilor de functionare sau de natura salariala ale structurilor sportive care isi au sediul pe raza administrativ-teritoriala ale acestora. In cazul acestor forme de sprijin, pe durata starii de alerta, nu sunt aplicabile prevederile legale privind ajutorul de stat si prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sectiunea a 7-a Domeniul culturii si cultelor

Articolul 44

(1) Pe durata starii de alerta, activitatea institutiilor muzeale, a bibliotecilor, librariilor, cinematografelor, studiourilor de productie de film si audiovizual, a institutiilor de spectacole si/sau concerte, a centrelor si/sau a caminelor culturale si a altor institutii de cultura, precum si evenimentele culturale in aer liber si festivalurile publice si private se vor putea desfasura potrivit unor regulamente ce prevad masuri de protectie sanitara stabilite prin ordin comun al ministrului culturii si al ministrului sanatatii.

(2) In situatia nerespectarii masurilor de protectie sanitara prevazute la alin. (1), activitatile mentionate pot fi suspendate prin hotararea CNSSU pe o perioada determinata.

(3) Organizarea masurilor de protectie sanitara si a conditiilor de desfasurare pentru activitatile prevazute la alin. (1) pe perioada starii de alerta se stabilesc prin ordin comun al ministrului culturii si al ministrului sanatatii, la propunerea CNSSU.

Articolul 45

(1) Pe durata starii de alerta, activitatea cultelor religioase se exercita liber, cu respectarea regulilor de protectie sanitara stabilite, la propunerea CNSSU si cu avizul secretarului de stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sanatatii si al ministrului afacerilor interne.

(2) Regulile prevazute la alin. (1) vor cuprinde masuri privind accesul in lacasele de cult, distanta minima de siguranta.

Sectiunea a 8-a Masuri in domeniul insolventei

Articolul 46

(1) Debitorul aflat in stare de insolventa la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sau care ajunge in stare de insolventa poate, pe durata starii de alerta, sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a avea insa obligatia de a introduce aceasta cerere. La cererea adresata tribunalului va fi atasata dovada notificarii organului fiscal competent cu privire la intentia de deschidere a procedurii insolventei.

(2) Dispozitiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile pana la incetarea starii de alerta, data de la care incepe sa curga si termenul de 30 de zile pe care acestea il prevad. Corelativ pana la aceeasi data, nu sunt aplicabile, in mod corespunzator, prevederile art. 66 alin. (2) si (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 47

(1) Pe durata starii de alerta se suspenda aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 si a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Pe durata starii de alerta, in cazul debitorilor care si-au intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate pe perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii virusului SARS-Cov-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, valoarea-prag prevazuta la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori.

Articolul 48

In cazul debitorului care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate in perioada starii de urgenta, instituita prin Decretul nr. 195/2020 si prelungita prin Decretul nr. 240/2020, de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, mentinute, dupa caz, si in perioada starii de alerta, creditorii pot formula, pe perioada starii de alerta, cerere de deschidere a procedurii insolventei numai dupa incercarea rezonabila, dovedita cu inscrisuri comunicate intre parti prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de incheiere a unei conventii de plata.

Articolul 49

(1) In procedurile de concordat preventiv aflate in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeste cu 60 de zile. In functie de etapa in care se afla debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeste, in mod corespunzator, cu maximum 60 de zile sau, dupa caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungeste, in mod corespunzator, cu maximum 60 de zile.

(2) In cazul debitorului aflat in executarea concordatului preventiv la data intrarii in vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat se prelungeste, in mod corespunzator, cu doua luni.

Articolul 50

(1) Daca debitorul se afla in perioada de observatie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungeste cu 3 luni. Corelativ, termenul in care categoriile de persoane indreptatite pot propune un plan de reorganizare se prelungeste cu 3 luni, inclusiv in cazul in care termenul de depunere a planului, prevazut de lege, a inceput sa curga.

(2) In cazul in care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, persoanele indreptatite sa depuna un plan de reorganizare pot, in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa depuna un plan de reorganizare modificat, notificand creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intentii, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Articolul 51

(1) In cazul debitorului aflat in reorganizare judiciara la data intrarii in vigoare a prezentei legi, durata executarii planului de reorganizare judiciara se prelungeste cu doua luni.

(2) Debitorul aflat in reorganizare judiciara, care si-a intrerupt activitatea total ca efect al masurilor adoptate de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecatorului sindic, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, suspendarea executarii planului pentru un termen care nu poate depasi doua luni. Cererea se judeca de urgenta, pe baza de inscrisuri, fara citarea partilor. Incheierea pronuntata de judecatorul sindic poate fi atacata cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, termenele prevazute reducandu-se la jumatate.

(3) In cazul debitorului aflat in reorganizare judiciara la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fara a depasi o durata totala a derularii sale de 5 ani, si se poate modifica, in mod corespunzator, daca este cazul, in conditiile prevazute la art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 52

Pentru debitorul care si-a intrerupt activitatea total sau partial ca efect al masurilor adoptate de autoritatile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea raspandirii pandemiei de COVID-19, pe durata starii de urgenta si/sau de alerta, durata initiala de executare a planului de reorganizare, prevazuta de art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi o durata totala a derularii planului de 5 ani, si a modificarii, in mod corespunzator, daca este cazul, in conditiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sectiunea a 9-a Domeniul executarii pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

§1. Executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

Articolul 53

(1) Masura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta, prevazuta la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) si la art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si obligatia prevazuta de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se executa prin mijloace de comunicare la distanta audio sau audiovideo, in conditii care asigura confidentialitatea informatiilor si a datelor transmise, convorbirile realizandu-se din sediul serviciului de probatiune si utilizand o conexiune de internet securizata.

(2) Prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probatiune, la datele fixate de catre consilierul de probatiune, are loc doar in cazuri exceptionale, precum imposibilitatea realizarii intrevederii prin mijloace de comunicare la distanta, implinirea termenului de supraveghere in 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii, riscul mare de savarsire de noi infractiuni, necesitatea comunicarii continutului unor hotarari judecatoresti sau a unor modificari intervenite in executarea acestora ori nerespectarea masurilor si obligatiilor de catre persoanele aflate in evidenta.

(3) Criteriile de prioritizare a cazurilor in care intrevederile cu persoanele supravegheate se realizeaza la sediul serviciului de probatiune, precum si modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin decizie a directorului general al Directiei Nationale de Probatiune.

(4) Intrevederile derulate la sediul serviciului de probatiune in conditiile alin. (2) si (3) sunt precedate de activitati de pregatire a acestora, realizate prin modalitati de comunicare la distanta cu persoana supravegheata, pentru a facilita realizarea scopului intalnirii.

(5) Intrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probatiune se realizeaza cu respectarea regulilor de distantare sociala, precum si a masurilor de preventie si siguranta medicala, care se stabilesc prin decizie a directorului general al Directiei Nationale de Probatiune.

Articolul 54

(1) Masura de supraveghere referitoare la primirea de catre persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea, prevazuta la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) si la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se executa numai in cazurile si potrivit criteriilor prevazute la art. 53 alin. (2) si (3).

(2) Vizitele consilierului de probatiune manager de caz la locuinta persoanei condamnate se desfasoara cu respectarea conditiilor prevazute la art. 53 alin. (4) si (5).

Articolul 55

(1) Executarea obligatiei de a urma un curs de pregatire scolara sau de calificare ori formare profesionala, prevazuta la art. 85 alin. (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) si la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se realizeaza potrivit modalitatii in care institutia din comunitatea la care a fost inscrisa persoana supravegheata deruleaza cursurile scolare, de calificare sau de formare profesionala, prin prezenta fizica a participantilor sau in mediul online.

(2) In situatia in care cursurile de pregatire scolara sau de calificare ori formare profesionala la care sunt inscrise sau urmeaza a fi inscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea nu se poate realiza pana la implinirea termenului de supraveghere, al duratei supravegherii sau al masurii educative neprivative de libertate, consilierul de probatiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o alta institutie din comunitate in care se deruleaza cursuri sau, dupa caz, demersuri pentru modificarea continutului obligatiei, in conditiile legii, ori instiinteaza instanta despre imposibilitatea obiectiva de executare si face mentiune despre aceasta in raportul final.

Articolul 56

(1) Obligatia persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare sociala, prevazuta la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) si la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, fie ca sunt individuale sau de grup ori ca sunt derulate in cadrul serviciilor de probatiune sau in colaborare cu institutiile din comunitate, se executa prin modalitati de comunicare audiovideo la distanta, in conditii care sa asigure confidentialitatea informatiilor si a datelor transmise, convorbirile realizandu-se din sediul serviciului de probatiune si utilizand o conexiune de internet securizata.

(2) Programele de reintegrare sociala in varianta de lucru individual ori programele de grup adaptate la modalitatea de lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probatiune sau la sediul institutiilor din comunitate abilitate numai in cazurile in care executarea acestei obligatii a inceput anterior declararii starii de urgenta si a fost suspendata pe durata acesteia, precum si in cazurile al caror termen de supraveghere expira in 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii, iar obligatia nu a fost executata si programul nu poate fi finalizat prin modalitati de comunicare audiovideo la distanta.

(3) Regulile privind desfasurarea programelor de reintegrare sociala in varianta de lucru individuala si a programelor de grup adaptate la modalitatea de lucru individual se aplica tuturor institutiilor din comunitate implicate in derularea unor astfel de programe, in limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor institutii.

(4) In situatia in care executarea programelor de reintegrare sociala in institutiile din comunitate nu se poate realiza pana la implinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul de probatiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o alta institutie din comunitate in care se deruleaza astfel de programe sau, dupa caz, demersuri pentru modificarea continutului obligatiei ori instiinteaza instanta despre imposibilitatea obiectiva de executare si face mentiune despre aceasta in raportul final.

Articolul 57

(1) Obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, prevazuta la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) si art. 93 alin. (3) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se pune in executare cu prioritate pe perioada starii de alerta in cazurile al caror termen ori durata de supraveghere se implineste in 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii si in cazurile in care timpul ramas pana la implinirea termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrala.

(2) Obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii se executa cu prioritate in spatii deschise si, in cazuri exceptionale, in spatii inchise, cu respectarea regulilor de distantare sociala, a masurilor de preventie si siguranta medicala.

(3) In situatiile in care desfasurarea muncii in folosul comunitatii nu este posibila in conditiile prevazute la alin. (1), serviciul de probatiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii in cadrul aceleiasi institutii sau, dupa caz, pentru prestarea activitatii in cadrul unei alte institutii din comunitate, inclusiv in cazul in care institutia din comunitate este o unitate spitaliceasca, un centru rezidential subordonat autoritatilor locale sau o institutie in care au fost confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 ori instiinteaza instanta despre imposibilitatea obiectiva de executare si face mentiune despre aceasta in raportul final.

Articolul 58

In situatia in care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probatiune manager de caz constata ca persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile ce ii revin, in conditiile stabilite la art. 53-57, procedeaza, dupa caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune, cu modificarile si completarile ulterioare, ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din aceeasi lege.

Articolul 59

(1) Intrevederea sau intrevederile dintre consilierul de probatiune si inculpatii minori ori majori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare se desfasoara prin mijloace de comunicare la distanta audio sau audiovideo, in conditii care sa asigure confidentialitatea informatiilor transmise, convorbirile realizandu-se din sediul serviciului de probatiune si utilizand o conexiune de internet securizata.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si in ceea ce priveste interactiunea consilierului de probatiune cu alte persoane care pot furniza informatii utile in legatura cu persoana evaluata.

(3) Interactiunea nemijlocita a consilierului de probatiune cu persoana evaluata ori cu alte persoane care pot furniza informatii despre aceasta se realizeaza numai daca nu exista posibilitatea comunicarii prin mijloace de comunicare la distanta, audio ori audiovideo ori in acele situatii in care consilierul de probatiune apreciaza ca pentru acuratetea evaluarii, este necesar contactul direct cu persoana evaluata ori cu persoana care ofera informatii.

(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica si in ceea ce priveste referatele si rapoartele de evaluare intocmite pe perioada supravegherii de catre consilierii de probatiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

Articolul 60

(1) Directorul general al Directiei Nationale de Probatiune dispune prin decizie masurile necesare pentru ca activitatea in cadrul serviciilor de probatiune, precum si in cadrul structurii centrale a Directiei Nationale de Probatiune sa se realizeze cu respectarea regulilor de distantare sociala, a masurilor de preventie si siguranta medicala, in acest scop putand fi luate masuri precum limitarea numarului de persoane in spatiile de asteptare si in birouri, introducerea programului de lucru decalat al angajatilor sau in schimburi sau desfasurarea activitatii in regim de telemunca, acolo unde este posibil.

(2) Activitatea structurilor prevazute la alin. (1) se realizeaza cu respectarea masurilor de igiena, care presupun dezinfectarea regulata a spatiilor si cu purtarea in mod obligatoriu a unor echipamente de protectie, precum masti, manusi, viziere.

(3) Accesul tuturor persoanelor in sediile serviciilor de probatiune se realizeaza cu purtarea in mod obligatoriu a unor echipamente de protectie, precum masti si manusi.

§2. Executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

Articolul 61

(1) Cu privire la executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pot fi dispuse urmatoarele masuri exceptionale:

a) acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate;

b) organizarea activitatilor din programul zilnic la care participa persoanele private de libertate, precum activitati si programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, plimbare zilnica, astfel incat sa se respecte timpul minim prevazut de dispozitiile legale si desfasurarea acestora in grupuri restranse, cu purtarea echipamentului de protectie individuala si respectarea regulilor de distantare sociala;

c) desfasurarea activitatilor lucrative, cu respectarea regulilor de distantare sociala, precum si a masurilor de preventie si siguranta medicala, respectiv cu purtarea echipamentului de protectie individuala;

d) restrictionarea activitatii de transfer al unor efective mari de persoane private de libertate intre locurile de detinere, cu exceptia situatiilor impuse de urgentele medicale, solicitarile exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai daca in locul de detinere nu este organizata executarea pedepsei pentru noul regim, precum si a transferurilor din motive de siguranta;

e) realizarea accesului persoanelor vizitatoare in locul de detinere numai cu echipamentul propriu de protectie, in vederea respectarii masurilor de preventie si siguranta medicala;

f) acordarea dreptului la comunicari online, indiferent de situatia disciplinara a persoanei private de libertate si periodicitatea legaturii cu familia;

g) amanarea exercitiului dreptului la vizita intima si punerea in aplicare a recompenselor cu permisiunea de iesire din penitenciar, daca prin acordarea acestora sunt afectate masurile de preventie si siguranta medicala;

h) relocarea unor efective mari de persoane private de libertate in alte locuri de detinere, indiferent de profilul acestora, in centre educative/centre de detentie, sau in alte stabilimente ori facilitati de cazare apartinand unitatilor care fac parte din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in situatia existentei unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului;

i) stabilirea regulilor de distantare sociala, a masurilor de preventie si siguranta medicala necesar a fi respectate;

j) paza si supravegherea persoanelor private de libertate internate in unitati sanitare publice, altele decat penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanta, cu acordul medicului curant si cu informarea prealabila a persoanei private de libertate cu privire la obligatiile si interdictiile pe care le are pe perioada in care se afla internata; pot fi aplicate si masuri de siguranta prevazute de legislatia privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

(2) Masurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie sa fie proportionale cu situatia care le-a determinat si se comunica, de indata, ministrului justitiei, impreuna cu motivele care au stat la baza adoptarii acestora.

(3) La incetarea situatiei care a determinat dispunerea masurilor potrivit alin. (1), administratia locului de detinere procedeaza la acordarea, esalonata, a drepturilor al caror exercitiu a fost amanat pe durata starii de alerta, precum si la punerea in aplicare a recompenselor cu permisiunea de iesire din penitenciar in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

§3. Dispozitii privind ascultarea persoanelor private de libertate

Articolul 62

In cauzele penale, daca organul judiciar apreciaza ca aceasta nu aduce atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si intereselor partilor, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferinta la locul de detinere, fara a fi necesar acordul acestora.

§4. Organizarea activitatii politistilor de penitenciare

Articolul 63

(1) Politistului de penitenciare i se pot modifica, fara acordul sau, locul si/sau felul muncii. Modificarea locului si/sau felului muncii politistului de penitenciare se realizeaza in raport cu necesitatile si situatia operativa existente la nivelul unitatii unde este incadrat sau al altei unitati din politia penitenciara.

(2) Concediul de odihna, de odihna suplimentar, fara plata, de studii si pentru formare profesionala al politistului de penitenciare poate fi intrerupt unilateral de catre directorul unitatii in care politistul de penitenciare isi desfasoara activitatea, in raport cu necesitatile si situatia operativa existente la nivelul unitatii unde este incadrat politistul de penitenciare sau al altei unitati din politia penitenciara.

Capitolul III Raspunderi si sanctiuni

Articolul 64

Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.

Articolul 65

Constituie contraventii, in masura in care nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate potrivit legii penale infractiuni, urmatoarele fapte savarsite pe durata starii de alerta:

a) neluarea de catre conducatorii serviciilor de asistenta sociala a masurilor stabilite conform art. 5 alin. (1) lit. e), referitoare la adaptarea programului de lucru sau la permanentizarea activitatii;

b) neluarea de catre conducatorii autoritatilor sau institutiilor la nivelul carora sunt constituite centrele operative pentru situatii de urgenta a masurilor pentru permanentizarea activitatii acestora, conform art. 5 alin. (1) lit. f);

c) neexecutarea masurilor stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. a), referitoare la evacuarea temporara a persoanelor si bunurilor din zona afectata sau posibil a fi afectata, de catre personalul institutiilor si autoritatilor publice desemnate sa puna in aplicare aceste masuri;

d) impiedicarea de catre orice persoana fizica a executarii masurilor de evacuare temporara a persoanelor si bunurilor din zona afectata sau posibil a fi afectata, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. a);

e) impiedicarea de catre orice persoana fizica a distribuirii ajutoarelor de prima necesitate pentru persoanele si animale afectate, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. b);

f) neefectuarea lucrarilor stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. c), referitoare la modificarea de urgenta a mediului inconjurator si infrastructurii, de catre personalul institutiilor si autoritatilor publice desemnate prin hotarari ale comitetelor pentru situatii de urgenta sa puna in aplicare aceste masuri;

g) impiedicarea de catre orice persoana fizica a efectuarii lucrarilor stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. c), referitoare la modificarea de urgenta a mediului inconjurator si infrastructurii;

h) nerespectarea de catre persoanele fizice a masurilor individuale de protectie a vietii si pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sanatatii persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);

i) nerespectarea de catre persoanele fizice a masurilor de izolare la domiciliu stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d);

j) nerespectarea interdictiilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a) de a organiza mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de intruniri, in spatii deschise, ori intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise;

k) participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de intruniri, in spatii deschise, ori la intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise, interzise in conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a);

l) desfasurarea de catre organizatori a unor mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de intruniri, in spatii deschise, ori a unor intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise, cu nerespectarea masurilor stabilite conform art. 5 alin. (3) lit. a);

m) circulatia persoanelor, pietonala sau cu vehicule, in locurile si, dupa caz, in intervalele orare in care aceasta a fost interzisa sau restransa potrivit art. 5 alin. (3) lit. b);

n) nerespectarea de catre persoanele fizice a interdictiei de iesire din zonele stabilite in conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. c) sau incalcarea intervalelor orare in care este permisa iesirea din aceste zone;

o) nerespectarea de catre persoanele fizice a interdictiei de iesire din cladirile, localitatile sau zonele geografice in care a fost instituita carantina potrivit art. 5 alin. (3) lit. c);

p) nerespectarea de catre operatori a masurilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. d), referitoare la restrangerea sau interzicerea transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul ori incalcarea intervalelor orare in care acestea sunt permise;

q) nerespectarea de catre conducatorii institutiilor sau operatorilor economici a conditiilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f), referitoare la desfasurarea activitatii acestor institutii sau operatori economici;

r) nerespectarea de catre conducatorii institutiilor sau operatorilor economici a masurilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f), referitoare la suspendarea temporara a activitatii acestor institutii sau operatori economici;

s) neefectuarea lucrarilor pentru demolarea partiala sau totala a unor constructii, instalatii sau amenajari, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlata a unor terenuri, culturi, plantatii sau paduri, de catre persoanele fizice sau juridice ori de catre personalul institutiilor si autoritatilor publice desemnate potrivit art. 5 alin. (4) lit. g);

s) impiedicarea de catre orice persoana fizica a efectuarii lucrarilor pentru demolarea partiala sau totala a unor constructii, instalatii sau amenajari, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile ori pentru inundarea controlata a unor terenuri, culturi, plantatii sau paduri, stabilite potrivit art. 5 alin. (4) lit. h).

Articolul 66

Contraventiile prevazute la art. 65 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 500 lei la 2.500 lei contraventiile prevazute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) si s);

b) cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei contraventiile prevazute la art. 65 lit. a), b), f), i), o), q) si s);

c) cu amenda de la 2.000 lei la 10.000 lei contraventiile prevazute la art. 65 lit. l), r) si t);

d) cu amenda de la 3.000 lei la 15.000 lei contraventiile prevazute la art. 65 lit. j) si p).

Articolul 67

(1) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 65 si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 66 se fac de catre subofiteri si ofiteri de pompieri si protectie civila cu atributii de indrumare, control si constatare, anume desemnati de inspectorul general.

(2) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 65 si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 66 se fac de catre:

a) inspectorii de munca, pentru contraventiile prevazute la art. 65 lit. a), q) si r);

b) personalul de control din cadrul Departamentului pentru Situatii de Urgenta, precum si subofiterii si ofiterii de pompieri si protectie civila, pentru contraventiile prevazute la art. 65 lit. b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), s), s) si t);

c) agentii si ofiterii de politie, subofiterii si ofiterii de jandarmi, politistii locali, pentru contraventiile prevazute la art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), r) si s);

d) personalul directiilor de sanatate publica, pentru contraventiile prevazute la art. 65 lit. h) si i);

e) personalul desemnat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor, pentru contraventiile prevazute la art. 65 lit. p);

f) agentii si ofiterii de politie rutiera, pentru contraventiile prevazute la art. 65 lit. p), referitoare la transportul rutier.

Articolul 68

Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 69

(1) Contravenientul poate achita, in termen de cel mult 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii procesului-verbal, jumatate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contraventiile prevazute de lege.

(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contraventiile prevazute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat.

Articolul 70

Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitiile art. 66 intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Capitolul IV Dispozitii finale

Articolul 71

(1) In vederea punerii in aplicare a masurilor prevazute de prezenta lege, Guvernul adopta hotarari, la propunerea ministerelor de resort sau a CNSSU.

(2) In vederea aplicarii masurilor prevazute de prezenta lege, ministerele si celelalte autoritati responsabile, la propunerea CNSSU, dupa caz, emit ordine si instructiuni.

Articolul 72

(1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu reglementarile de drept comun aplicabile in materie, in masura in care acestea din urma nu contravin prevederilor prezentei legi.

(2) Pentru starea de alerta instituita pentru prevenirea si combaterea unei pandemii COVID-19, dispozitiile art. 2 lit. f) si m), art. 4 alin. (1) lit. b), alin. (2), (5) si (6), art. 20 lit. c) si d), art. 21 lit. c), art. 22 lit. c), art. 23 lit. c), art. 24 lit. c) si art. 42 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt aplicabile.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

FLORIN IORDACHE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

ROBERT-MARIUS CAZANCIUC

Bucuresti, 15 mai 2020.

Nr. 55.