Intai FMI, acum BERD. Institutiile internationale se intrec in laude la adresa Romaniei: economia duduie pe hartie
previziuni economiceberdeconomia romaniei
Zilele acestea, Fondul Monetar International si-a imbunatatit perspectivele pentru economia romaneasca, asteptandu-se la o crestere de 4,8% anul acesta, fata de 2,2% cat anticipa in privara. Acum a venit randul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sa isi corecteze cifrele
BERD a revizuit in sus prognoza de crestere economica a tarii noastre, fiind chiar mai optimista decat analistii din cadrul FMI. Banca se asteapta ca, anul acesta, Romania sa inregistreze un avans economic substantial, de 5,4%. Totusi, ceva mai ravu ne vom situa in 2023, an in care cresterea economica e asteptata sa atinga numai 1,9%.
De ce vin vremuri mai grele in 2023? Conform BERD, anul viitor, deteriorarea veniturilor gospodariilor, costurile de finantare si de energie care limiteaza investitiile si cererea externa slaba, in special din partea Germaniei, vor conduce la o crestere modesta a PIB-ului de 1,9%, dar cu riscuri de scadere in cazul unei recesiuni mai accentuate decat se asteapta in zona euro
Expertii din cadrul BERD vorbesc despre faptul ca evolutia Produsului Intern Brut, pe prima parte a anului curent, a evoluat intr-o maniera surprinzator de buna! Totodata, a crescut foarte mult consumul, datorita faptului ca s-a pus punct restrictiilor.
“Dupa o revenire de 5,9% in 2021, determinata de un consum privat puternic, PIB-ul a surprins pe plus in prima jumatate a anului 2022, inregistrand o crestere de 5,8% in ritm anual.
Ridicarea tuturor restrictiilor legate de Covid a stimulat consumul privat, in special cel de servicii. Cu toate acestea, inflatia s-a accelerat pana la un varf de 15% in iulie si august 2022, ceea ce a dus la o scadere de 2,4% a salariilor reale in al doilea trimestru. Vanzarile cu amanuntul au incetinit din mai 2022, reflectand o deteriorare a increderii consumatorilor. Productia industriala a scazut cu 2,6% de la an la an in prima jumatate a anului, reflectand slabirea cererii din zona euro si problemele legate de lantul de aprovizionare”, explica analistii BERD.
Banca mai noteaza ca afluxul mare de valuta straina, deprecierea generala a euro si gestionarea stricta a lichiditatilor de catre banca centrala au dus la o apreciere a monedei locale in raport cu euro in august 2022 la nivelurile inregistrate in momentul in care Covid-19 a inceput sa se manifeste, atenuand presiunile inflationiste.
Nu este omisa nici fiscalitatea, mai ales ca am avut parte de schimbari importate la Codul fiscal: "Pe partea fiscala, guvernul a accelerat transferurile sociale, compensate de veniturile peste asteptar. Principala masura legata de preturile la energie a fost plafonarea capatului de consum, modificata de autoritati la inceputul lunii septembrie pentru a prelungi interventia statului pe piata angro pana in septembrie 2023".
In cele din urma, analistii abordeaza si criza energetica din Europa, mentionand ca, din fericire, suntem o tara foarte putin expusa dependentei de resursele exportate de Moscova, ceea ce ne confera un avantaj in acest context foarte delicat pe plan international: "in pofida ponderii relativ ridicate a gazelor in consumul brut de energie, Romania este una dintre tarile din regiune cel mai putin expuse economic in fata opririi importurilor de gaze rusesti si pe fondul transferului limitat al preturilor la energie catre consumatori, insa industria si firmele mari vor fi afectate".