Increderea in sine si spiritul antreprenorial al tinerilor - o problema fara solutii la noi, inca!

Increderea in sine si spiritul antreprenorial al tinerilor - o problema fara solutii la noi, inca! incredere in sinecunostinteautocunoastere

S-a stabilit, prin studii stiintifice, ca increderea in sine este una din cheile succesului in viata cotidiana. Noi nu percepem inca acest lucru, ceea ce ne costa mult.
Pentru multi experti occidentali, cercetatori stiintifici, manageri, antreprenori sau politicieni, increderea in sine ar fi cheia succesului in viata cotidiana.

Aceasta constatare este un fel de valorificare practica a enuntului celebrei “Teoreme a incompletitudinii sistemelor formale”, a lui Kurt Godel : cand trebuie sa iei o decizie tinand cont de (n) criterii, nu exista decat o cale: sa impui o solutie. Se intampla asa pentru ca intotdeauna poti gasi teoreme matematice ce nu pot fi nici demonstrate, nici infirmate.

Dupa ce am vazut care sunt lucrurile pe care oamenii cu incredere in sine le fac diferit fata de alti oameni (Vezi articolul ”Increderea in sine - de ce lipseste in Romania ? 5 relee de succes valabile in lumea occidentala, Ion Dan Trestieni, 10 martie 2017), putem vedea si care sunt lucrurile pe care niciodata un astfel de personaj nu le-ar face in activitatea lui.

Ma ajut tot cu Dr. Travis Bradberry ale carui concluzii sunt cuprinse in articolul “10 choses que les personnes sures d’elles ne font pas”, Huffington Post, ed.fr, 25.03.2017. Dintre aceste 10 lucruri eu voi discuta despre 8, celelalte 2 fiind cuprinse deja in materialul editat in 10 martie.

Dr. Trevis Bradberry prezinta la inceput un foarte interesant experiment care, mie cel putin, mi-a starnit amintiri.

Studiul a urmarit sa arate motivele diferentelor de performanta in rezolvarea problemelor intre femei matematicieni si barbati matematicieni, luand ca si criteriu de evaluare abilitatea viziunii spatiale. S-a demonstrat ca principala cauza a acestor diferente a fost increderea in sine:

- femeilor carora li s-a cerut sa indice sexul inainte de efectuarea testului de competenta spatiala au obtinut rezultate mai putin bune decat acelea carora nu li s-a cerut acest lucru;
- femeile au obtinut rezultate mai bune cand li s-a cerut sa-si imagineze ca sunt barbati;
- subiectii de ambele sexe au obtinut rezultate mai bune cand li s-a explicat in prealabil ca indivizii de sexul lor erau mai competenti in rezolvarea acelor tipuri sarcini;
- cand li s-a cerut explicit subiectilor celor doua sexe sa raspunda la absolut toate intrebarile testului diferenta de rezultate obtinute de subiectii celor doua sexe aproape ca s-a evaporat. Acest lucru a demonstrat ca femeile carora li s-a lasat posibilitatea de a sari peste intrebari nu au facut acest lucru din motivul lipsei de cunostinte ci, mai curand, pentru ca nu aveau incredere in ele.

Experimentul mi-a amintit de traseul meu spinos in domeniul performantelor matematice . Pana in clasa a 10-a am avut, in fiecare trimestru, la liceul Nicolae Balcescu (actualul Colegiu Sf. Sava), media 5. Din primul trimestru al clasei a 11-a, pana la sfarsitul liceului, am avut media 10. Mai mult decat atata, toti ma vedeau un viitor locatar al celebrului Institut Matematic al Academiei Romane.

Cum se explica aceasta schimbare radicala? Am avut un meditator de la Institutul de Matematica care a stiut sa ma deblocheze psihic. Faceam pereche la meditatii cu un prieten care invata la Liceul Gheorghe Lazar si avea media 10. Meditatorul meu a inceput sa spuna ca pun intrebari foarte interesante. Apoi, la testele pe care ni le dadea la fiecare lectie, a inceput sa ma puncteze bine, pentru ca incercam, spunea el, solutii neconventionale. In final, mi-am capatat increderea in mine si am devenit competitiv. De fapt, el individualizase, mulase pedagogia pe persoana mea, ceea ce nu facea scoala si ceea ce, din pacate, nu o face nici astazi.

Pastrand proportiile de rigoare, am avut curajul sa patesc ceea ce spunea genialul pictor Vincent Van Gogh: “daca este ceva in strafundul tau care-ti spune”nu sunt pictor”, tocmai atunci trebuie sa pictezi (…) si aceasta voce va amuti”. Fara meditatorul meu inteligent si intelept nu as fi reusit niciodata in acest demers. Mentorii conteaza enorm in dobandirea increderii in sine (in articolul precedent am vorbit despre meritele formidabile ale unui alt mentor, primul meu sef la un loc de munca).

Adevarata incredere in sine nu are nimic de a face cu fanfaronadele narcisiste. De aceea, spune Dr. Travis Bradberry, persoanele cu incredere in ele insele se feresc de anumite tipuri de comportamente.

1. Nu-si cauta scuze

Una dintre cele mai mari calitati ale persoanelor cu incredere in sine este credinta faptului ca pot face sa se miste lucrurile. Ele iau decizii, se refera mai putin la circumstante. Nu vei auzi niciodata de la o persona cu incredere in sine scuze ca a intarziat din cauza ambuteiajelor de masini sau ca promovarea ei nu s-a facut din cauza injustitiei sefului. O persoana cu incredere in sine nu-si cere scuze, pentru ca se considera stapana propriei vieti. In cartea lui Thomas Wolfe - unul din scriitorii pe care-i iubesc cel mai mult - “Priveste inger catre casa”, un frate ii spune celuilalt frate, care se indoieste de multe lucruri in viata :”viata esti tu insuti” .

2. Nu abandoneaza

Cei cu incredere in sine nu arunca prosopul in ring de la prima lovitura periculoasa. Problemele si esecurile sunt obstacole temporare, surmontabile. Ei cauta sa vada de unde se trage problema si ce trebuie sa faca pentru ca ea sa nu se mai repete.

3. Actioneaza fara sa astepte sa li se ceara acest lucru

Acestor persoane nu trebuie sa le spui tot timpul ce sa faca. Ele nu se intreaba “oare sunt eu capabil sa fac acest lucru?”. Se intreaba insa “de ce nu as face eu acest lucru?”. Vad ce este de competenta lor sa faca si chiar fac lucruri.

4. Nu simt nevoia sa fie felicitate in permanenta

Cu totii am intalnit in viata persoane care aveau in mod constant nevoie sa li se spuna ca sunt geniale. Ei bine, oamenii cu incredere in sine nu au, in mod acut, nevoie de acest gen de recunoastere. Ei au un centru de control intern si nu considera ca succesul lor ar trebui sa stea suspendat de aprobarea altora. Stiu ca oricare ar fi calitatea muncii lor se va nimeri intotdeuna un spirit rau care sa emita critici. Persoanele cu incredere in sine stiu, de asemenea, ca increderea care se hraneste cu complimente din partea altora nu este autentica, ci un soi de narcisism.

In legatura cu "centrul de control intern”, profesorul Ioan.D. Vicol - profesor de arta dirijatului, mentorul lui Marin Constantin -, mentiona in cartea sa "Amintiri si ganduri” ca a avut tot timpul un “barometru interior” de care a tinut cont in relatia sa cu propriul corp si cu altii. Si bine a facut: a trait 106 ani!

5. Nu lasa lucrurile pentru a doua zi

De ce nu lasa lucrurile pentru a doua zi? Pentru ca ei cred in ei insasi si cred ca actiunea prompta ii apropie de obiectivele pe care le urmaresc. Nu se multumesc sa astepte pasiv aparitia unui moment favorabil sau a unor circumstante perfecte. Singurul timp care conteaza este momentul prezent. Daca momentul nu li se pare favorabil fac in asa fel incat sa devina favorabil.

6. Nu evita conflictul

Pentru ei, conflictul face parte din viata, chiar daca este, de cele mai multe ori, dezagreabil. De aceea, conflictul nu trebuie evitat ci gestionat. Matematicianul francez Yves Meyer, 77 ani, recentul castigator al celui mai mare premiu in matematica, Premiul Abel (pe 21 martie 2017), a fost considerat de catre confrati drept foarte inconfortabil si chiar incontrolabil. Dar, entuziasmul sau debordant l-a facut supercreativ si i-a molipsit si pe ceilalti.

7. Lipsa de resurse nu-i opreste din actiune

Oamenii cu incredere in sine nu se lasa descurajati pentru ca nu ocupa postul cel mai convenabil pentru derularea proiectului, nu au cea mai bine formata echipa sau toti banii necesari pentru buna functionare.

8. Nu se culca pe lauri

Pentru acesti oameni confortul este un pericol mortal. Confortul excesiv duce la complacere si complacerea duce la stagnare. Cand incep sa simta ca totul decurge usor declanseaza un semnal de alarma, extinzand si mai mult limitele de actiune. Numai asa simt ei ca se pot dezvolta profesional si personal. Inteleg de asemenea ca putin disconfort poate avea un efect pozitiv asupra vietii lor. In limite rezonabile, stresul este convenabil si regenerator. Din experienta lucrului meu in Franta, chiar intr-un cabinet de consiliere profesionala, am vazut ca foarte multe persoane plateau bani (nu putini) pentru a-si face, regulat, un bilant de competente. Ele erau dispuse, in acea perioada (1999-2003), sa renunte la pozitii confortabile pentru ca nu se mai simteau implinite. Acum, in perioada de criza, cred ca lucrurile s-au mai schimbat.

Spre exemplificare voi mai vorbi si despre un alt scriitor favorit- Louis-Ferdinand Celine. El a fost un medic de succes folosit in misiuni bine platite de catre ONU. Dar nu s-a simtit bine in acel bine. Si, cu toate riscurile, a luat-o de la zero. S-a facut scriitor. Si geniul lui a iesit la iveala.

La sfarsitul acestor observatii  Dr. Travis Bradberry enunta o concluzie care mi se pare esentiala

Imitarea comportamentelor persoanelor dotate cu incredere in sine este o excelenta maniera de a creste sansele de succes in viata cotidiana.

De ce consider eu ca acest lucru este esential, mai ales pentru tineri ?

S-a dovedit, de catre Erik.H.Erikson, ca tinerii au doua nevoi esentiale, conditionate genetic – aceste nevoi se manifesta pana in jurul varstei de 25 ani. Este vorba despre nevoia de fidelitate si de nevoia de mobilitate.

Nevoia de fidelitate se traduce prin “foamea” tinerilor de internalizare de valori, traditii, reguli, cutume si modele umane.
Nevoia de mobilitate se traduce prin dorinta de a avea experiente sociale dintre cele mai diverse , experiente culturale, sportive si turistice.

Imitarea oamenilor cu incredere in sine este deci esentiala pentru satisfacerea nevoii de fidelitate a tinerilor. Din pacate, cred ca in acest moment actul in sine de imitare nu este realizat.

Daca ar fi sa identificam persoanele cu incredere in sine cu o parte din persoanele cu spirit antreprenorial, atunci ele ar trebui sa fie relativ vizibile pentru tineri si imitate.

Realitatea este insa ca numai 11,4% din absolventii de facultate lucreaza, la 5 ani dupa terminarea facultatii, ca antreprenori (studiu al Centrului de cercetari pentru calitatea vietii, 2013).

Sunt multe cauze ale acestui fenomen de fuga a tinerilor de antreprenoriat. Unul din ele este educatia generala care se face, in famile, copiilor si adolescentilor. Margaret Mead, o mare antropoloaga americana, sustinea  in anii 1940 ca in familiile romanesti se repeta mereu o greseala educationala : copiii nu primesc semnale de la parinti ca reactie (pozitiva sau negativa) la actele lor . Acest lucru i-a facut sa desconsidere nevoia de competenta si sa nu aiba incredere in sine. Din pacate este o cutuma culturala la romani, accentuata astazi si de lipsa de timp a parintilor pentru implicarea in educarea copiilor.

Sistemul educational preuniversitar, de asemenea, nu pune accentul pe dezvoltarea increderii in sine a adolescentilor. Exista o pedagogie axata pe performnatele teoretice ale elevilor si pe scoaterea in fata a varfurilor. Aptitudinile practice ale elevilor nu sunt luate in calcul, desi unii dintre ei ar putea sa faca performanta intr-un domeniu liberal.

Aceasta slabiciune se resimte si in zona universitara. In alte tari - Franta, de exemplu - exista asociatii studentesti, sustinute de profesori , care le gasesc studentilor contracte de colaborare pe domeniul lor, cu firme sau organizatii de stat interesate. Tot in Franta, functioneaza, cu succes, din 2014, statutul de “student-antreprenor”. Ei se angajeaza sa deschida in maximum 5 ani de la terminarea facultatii o afacere pe cont propriu. Pentru aceasta primesc o bursa suplimetara, sunt sustinuti de profesori si au contacte cu antreprenori de elita. La noi nu se face nimic semnificativ pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial al studentilor, fapt ce se resimte in fuga lor de profesiunile liberare si in mentalitatea de asistati cu care parasesc facultatea.

Daca un om poseda trasatura de personalitate “incredere in sine”, putem sa-l consideram o comoara pentru societate. Cand vom constientiza acest lucru vom face un pas semnificativ in fata pe drumul dezvoltarii sanatoase.

Putem sa incepem constructia prin a lua in  consideratie cele 18 trasaturi ale omului cu incredere in sine (prezentate in materialul de astazi si in cel din 10 martie). Le putem considera categorii de observatie practice. Cu ele putem depista corect persoanele cu incredere in sine.

Al doilea pas ar fi sa le acordam locul cuvenit intr-o organizatie si sa-i ajutam sa-si faca o afacere proprie.

Adica, sa gandim  pur si simplu!