Fermele bio fac agricultura de maine. Nu si la noi, insa!

Fermele bio fac agricultura de maine. Nu si la noi, insa! ferme bioagricultura biopesticideferme mici

Exista o tendinta mondiala de renuntare la agricultura clasica si de dezvoltare a agriculturii bio. Criza economica si poluarea excesiva au generat acest proces. Noi nu intram insa in aceasta tendinta.
Se intampla acum in lume un fenomen pe care, cu talentul nostru de a scapa trenurile rapide, confortabile si moderne, avem toate sansele de a-l rata. Si vom face acest lucru punand la mezat bunastarea si sanatatea viitoarelor generatii de romani. Sunt absolut convins ca guvernantii nostri actuali, atat de responasbili si de patrioti, cum ii stim, au cosmaruri noaptea din cauza noii forme de  marginalizare a tarii.

Tendinta inlocuirii agriculturii clasice cu agricultura bio

Am mai pus in discutie, intr-un alt material, existenta unei sociologii foarte la moda – Sociologia Fluxurilor- care explica marile dezvoltari si tendinte ce apar in lume (Apocalipsa dupa Brexit: marile banci fug din Marea Britanie, Ion Dan Trestieni). Se creeaza tendinte si dezvoltari care circula pe fluxuri de energie in lume. Daca esti prezent pe traseul acelui flux de energie, esti salvat si intri in dezvoltare, esti vizibil si sustinut. Daca nu intri pe fluxul de energie, vei ramane izolat, invizibil si nedezvoltat. Ei bine, una din tendintele clare care se contureaza acum, si care nu a fost catusi de putin prognozata acum 5 ani, este inlocuirea, pe plan global, a agriculturii clasice cu agricultura bio.

Recent, site-ul Euractiv (februarie, 2016) a aratat ca agricultura bio ar putea hrani mult mai bine planeta decat o face agricultura clasica. Doi agronomi americani, John Reganold si Jonathan Wachter, au publicat pe 3 februarie 2016 argumente foarte solide care sa apere aceasta teza, in jurnalul Nature Plans. In acest moment agricultura bio poate produce doar cu 8% mai putin decat cea clasica, dar lucrurile se egalizeaza pe zi ce trece. In plus, agricultura bio scapa in mare masura planeta de poluarea datorata pesticidelor si OGM-urilor, imbunatateste starea de sanatate a populatiei, conserva biodiversitatea si calitatea solului, imbunatateste calitatea vietii animalelor. Mai exista si alte beneficii, deloc de neglijat.

1) Agricultura bio este mai eficienta decat cea clasica pe perioade de seceta severa. Conservand mai bine solul si mentinandu-i proprietatile naturale, in agricultura bio se retine mai bine apa in sol.

2) Veniturile fermierilor bio sunt mai mari cu 22%-35% decat ale fermierilor din agricultura clasica . Acest lucru se intampla pentru ca produsele au preturi mai mari cu 32%.

3) Agricultura bio creeaza mai multe locuri de munca decat cea clasica.

4) Agricultura bio favorizeaza o interactiune continua intre producatori si consumatori.

In Europa piata agriculturii bio creste, din 2006 incoace, cu 8% pe an. In 10 ani - 2006-2015 - piata a crescut de 4 ori.
Franta vrea ca majoritatea covarsitoare a produselor din supermarketuri sa provina din agricultura bio si din agricultura de “terroir”, agricultura a micilor fermieri locali care fac produse artizanale de calitate. Inceapand cu 2020.  

Unul din cei mai mari distribuitori ai lumii, compania franceza E.Leclerc, a realizat un cod etic al distribuirii produselor. Nu va mai distribui, in Franta, decat produse rezultate din agricultura bio.
Aceasta este tendinta !

De ce are loc inlocuirea agriculturii clasice cu agricultura bio?

In primul rand din cauza unei crize majore in agricultura clasica. Pretul laptelui si al carnii a crescut enorm. Ruinati, foarte multi fermieri din agricultura clasica, s-au convertit in fermieri ai agriculturii bio.

In al doilea rand din cauza aratarii cu degetul, din ce in ce mai insistent, a efectelor nocive ale pesticidelor asupra sanatatii oamenilor. Vorbim aici, in primul rand, despre perturbatorii endocrini (PE).

S-a vorbit putin despre acesti agenti invazivi ai corpului nostru (Les perturbateurs endocrines, quest-ce-que c’est?, Gary Dagon, Le Monde, 1.03.2017)

Un PE este un agent chimic capabil sa interfereze cu sistemul hormonal al unui organism. Hormonii sunt molecule mesagere secretate in sange de catre glande specializate. Astfel, se regleaza de la distanta comportamentul anumitor organe si tesuturi. Se reglementeaza cresterea organismului si pubertatea, temperatura corporala, metabolismul grasimilor, foamea sau satietatea, somnul, libidoul, nivelul de insulina, ritmul cardiac, si multe altele. Hormonii circula prin sange pana la organele tinta. Acolo se “agata” de ele cu ajutorul unor captatori conceputi special pentru ei. Tocmai asupra acestor captatori actioneaza PE. Ei imita hormonii (au proprietati chimice asemanatoare) si declanseaza comportamente ineficiente ale organelor tinta. Acest lucru se intampla chiar cand nu a fost secretat nici un hormon autentic. De asemenea, PE pot sa nu lase hormonii autentici sa actioneze, blocandu-le caile de acces la organele tinta.

Anumite pesticide au componente “organoclorate” (au cel putin un atom de clor). Printre ele se numara Clordeconul si celebrul DDT. Desi au fost interzise, contiua sa provoace multe boli endocrine grave.

Per total sunt cunoscute peste 800 de produse chimice care interfereaza cu sistemul nostru hormonal. Costul sanitar al expunerii la aceste substante este de 157 miliarde euro/an in Europa si de 340 miliarde dolari in SUA.

Un alt efect dezastruos al PE-urilor este afectarea dezvoltarii normale a creierului. PE din pesticide pot afecta fetusul : se reduce numarul de neuroni, scade motricitatea, scade atentia si, foarte curand dupa nastere se constata un nivel redus de inteligenta.( Les perturbateurs endocrines, une menace pour le developpement du cerveau, Ludmilla Terres, Le Monde, 07.03.2017)

Cum sprijina Comisia Europeana si Parlamentul European, aceasta tendinta?

Din cauza loby-ului marilor antreprenori ai industriei chimice si ai industriei, in general, precum si a propovaduitorilor agriculturii clasice (cu OGM-uri si pesticide) aceste institutii incearca sa franeze procesul.

Astfel, pe 28 .02.2017 , Comisia Europeana a renuntat pentru a treia oara consecutiv sa supuna Parlamentului European proiectul de reglementare a perturbatorilor endocrini. Motivul ? Lipsa de suport a perlamentarilor.

Pe 8.02.2016 eurodeputatii au votat pentru abandonul decertificarii produselor agriculturii biologice contaminate cu OGM-uri si pesticide. Au consatat ei ca fraude voluntare de contaminare nu ar fi fost decat in 0,5% din cazurile de frauda. Conform ultimului raport al EFSA (Europeean Food Safety Authority) s-au gasit pesticide in 15% din cele 4620 alimente bio controlate. Au fost contaminari involuntare provenite din fermele vecine (clasice),si din procesele de ambalare, transport, procesare si depozitare.
In prezent, Comisia propune praguri de pesticide si OGM-uri in produsele bio si se cearta la cutite cu filiera de ferme bio din Europa (Une reforme europeene toxique pour les agriculteurs bio ?, Angela Bolis, Le Monde, 02.11.2016)
Tarile UE reactioneaza diferit la aceste provocari

Franta – studiu de caz

Am folosit informatii din materialele “Agriculteurs convertis au bio :”je sais que je n’empoisonne personne, c’est tres bien pour ma conscience””, Jeremie Lamothe, Le Monde, 21.03.2017 si “L’irresistible expansion de l’agriculture biologique”, Laurence Girard, Le Monde Economie, 21.02.2017.

Numai in 2016, 32.000 exploatatii agricole clasice s-au convertit in ferme bio. Alexandre Peyrac, din Aveyron, spune : “Este o agricultura foarte exigenta, dar stiu ca nu otravesc pe nimeni. Este foarte bine pentru constiinta mea”. La randul sau, Guy Rien declara: “Nu trebuie sa faci orice cu pamantul. Daca este secatuit, prin lucrul prost, nu mai da nimic. Pamantul este ceva viu, are o viata microbiana foarte importanta”. La randul lui, Henry Peyrac, spune : “ Avem impresia ca regasim nobletea meseriei noastre. Lucram ca cei batrani, dar cu mijloace moderne “.

Toate aceste declaratii vin pe un fond dificil. Nu s-au incasat toate ajutoarele statului din 2015 si nici un ajutor din 2016. Sunt fermieri bio care asteapta sa incaseze 25.000-30.000 euro.

Cu toate acestea, optiunea pentru bio este clara si definitiva. De exemplu, chiar daca reglemntarile CE vor sa desfiinteze controalele in fermele bio, fermierii responsabili nu-si doresc acest lucru. “Ecocert”, cea mai mare companie de control, face controale anuale si declasifica 10% din fermele bio. Daca nu s-ar face aceste controale, spun fermierii bio francezi, clientii si-ar pierde increderea in ei (“Le controle annuel des fermes bio, un garde-fou necessaire mais menace!”, Angela Bolis, Le Monde, 18.01.2017). Cei 46.000 fermieri bio din Franta au refuzat laxismul Comisiei Europene. Au format , de exemplu, marci bio alternative – Nature & Progres, Bio-Coherence, Demeter – care sunt mult mai valoroase decat celelalte. 2300 fermieri bio lucreaza sub aceste branduri.

Cifrele avansate de Agentia Bio din Franta, in 21.02.2017, sunt foarte incurajatoare. Alimentele bio s-au inmultit cu 20% intr-un an in cosul consumatorului francez. S-au construit filiere de suport pentru fermele bio: “Biolait” colecteaza lapte bio de la 1000 de ferme (1/3 din laptele bio), asigurand transportul si stocarea. 7 francezi din 10 cumpara regulat produse bio : fructe si legume, lapte si produse din lapte, oua, carne. Principalul motiv al cumpararii este sanatatea. Pe locul al doilea este invocat respectul fata de mediu. S-au creat retele de magazine bio foarte puternice: Biocoop, La Vie claire, Bio c’Bon.

Romania – studiu de caz

Romania are un potential natural urias de dezvoltare a fermelor agricole bio. Pamantul nostru este de exceptie. Prin anul 2000 au venit, de exemplu, la Dorne, specialisti olandezi in agricultura bio. Ei au sustinut ca pamantul de acolo are cea mai mare valoare biologica din tot ce masurasera pana atunci:cea mai mare cantitate de microrganisme pe centimetru cub (sursa, Bogdan Paranici, Tinerii Ecologisti Romani).

Situatia agriculturii bio din Romania a fost bine descrisa in materialul “Cate ferme ecologice sunt in Romania ?, Startup Cafe, 10.04.2017.

Numarul fermelor bio a crescut cu 297% in perioada 2010-2015. Romania sta insa foarte prost, intr-un clasament UE,  in ceea ce priveste suprafata de teren alocata acestui tip de ferme. Intre 2012 si 2015, din cauza unor masuri guvernamentale iresponsabile, s-a ajuns de la 25.000 agricultori certificati bio la 11.000. In 2012 erau alocate fermelor bio 1 milion de hectare.

Numarul lor s-a redus la 245.924 in 2015. Aceasta decadere s-a datorat diminuarii drastice a subventiilor pentru acest tip de agricultura. S-a inceput cu 1500 euro/ha, s-a continuat cu 150 euro/ha si s-a finalizat cu 300 eur/ferma bio. Pe langa subventiile foarte mici in raport cu cheltuielile cerute de o ferma bio (cu 30%-40% mai mari ca in agricultura clasica), s-a invocat si cererea mica pe piata bio, generata de saracia populatiei. Aici, personal, am mici dubii. Cred ca este vorba mai curand de o lipsa de educatie a populatiei pentru produsele bio, Sa luam un caz. O sticla de 750 ml de pasta de rosii bio costa la Mega Image 10 lei. Un kilogram de rosii ne-bio costa minimum 10 lei. Iar rosiile procesate (pasta bio) sunt mult mai sanatoase decat cele naturale. Dar acest lucru trebuie explicat.

Tot din Startup Cafe, 10.04.2017, aflam care ar fi principalele probleme pe care fermierii romani le poarta dupa ei din 2016. Achim Irimescu, fostul ministru al Agriculturii a exprimat aceste idei. El se refera la fermieri, in general, dar, dupa parerea mea, aceste idei s-ar putea extrapola si la fermierii bio.

1) Fermele sunt prea mici si fermierii sunt neexperimentati : o ferma in Vest are 18 ha iar una in Romania, 3,5 ha(fermele bio sunt, probabil, si mai mici)

2) Fermierii romani NU sunt uniti : ideea cooperativelor este foarte nepopulara printre fermieri. Dupa opinia mea, pornind de la modeleul fermelor bio din Franta, fara cooperative nu se poate lucra eficient in fermele bio.

3) Lipsa de consultanta de specialitate : este foarte adevarat. Acest lucru este cu atat mai necesar in fermele bio, foarte complexe. Amintesc, in treacat, ca am avut un proiect finanatat de UE de creare a mediatorilor pentru fermieri in agricultura. Ei trebuiau sa fie consultantii de specialitate. Stiti cum s-a realizat proiectul ?: s-a aplicat un chestionar in care fermierii au fost intrebati ce le-ar place sa invete.

O stire recenta (29 .03.2017) ne anunta ca Agentia pentru Finantarea Investitiiilor Rurale va acorda fonduri de pana la 200.000 euro/proiect pentru activarea economica a satelor. Desi societatile agricole sunt eligibile in program, personal nu am observat sa se fi alocat ceva pentru agricultura bio. Se aloca insa fonduri pentru service auto, curatatorii chimice, intreprinderi chimice, coafor-uri, pensiuni si software. Suntem salvati !

Nu stiu de ce, dar cred ca la noi nu se va face nimic pentru a intra pe fluxul energetic al agriculturii bio. Desi avem toate conditiile naturale la dispozitie si ar trebui sa punem pe picioare o populatie cu sanatatea subrezita si cu una din cele mai mici sperante de viata din Europa. Sper din tot sufletul sa ma insel!