Executarea silita - Perceptii despre raul absolut, sau ultima sansa a binelui
executare silita
Majoritatea oamenilor simt fiori pe sirea spinarii cand in discutie e adusa sintagma ''executarii silite''. Numai gandul la aceasta procedura da cosmaruri multor oameni, care considera fie ca executorii judecatoresti constituie raul absolut pe Pamant, fie ca executarea e o forma moderna de tortura, inspirata din perioada inchizitiei.
Ei bine, situatia e complexa si, inainte de a trage o concluzie, e bine sa ii cunoastem aspectele. Aspectele juridice tin de natura unei profesii care reprezinta in sine o autoritate a statului, dar pentru realizarea careia contribuie atat judecatori, cat si avocati, notari publici, alaturi de executorii propriu-zisi.
Principiul statuat de legea romana ce guverneaza obligatiile asumate sau impuse spune ca obligatiile se aduc la indeplinire de bunavoie. In caz contrar, prin executarea silita.
In fapt, procedura de executare silita pleaca de la un titlu executoriu (o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, un act incheiat in forma autentica in fata notarului, un contract de credit bancar, un contract de inchiriere, un bilet la ordin, etc). Si, totusi, toate oalele se sparg in capul executorilor, pentru ca ei sunt singura autoritate investita de lege sa puna faptic in aplicare ceea ce prevede titlul executoriu, fie ca e vorba de recuperarea unei sume de bani sau alte bunuri mobile/imobile, fie obligatia de a face sau a nu face ceea ce a decis, spre exemplu, un judecator.
Daca intrebam 100 de romani, vorba aia, probabil ca toti vor spune ca hotararile judecatoresti trebuie respectate, ca e nevoie de organe, de autoritati, de functionari ai statului cu atributii in punerea in aplicare a deciziilor instantelor, ca fara respectarea deciziilor magistratilor ar fi haos in societate, ar disparea raspunderea si odata cu ea, si consecintele actiunilor noastre si, in cele din urma, n-am mai putea convietui intr-o forma de organizare sociala civilizata.
Daca ii intrebi pe aceleasi 100 de persoane despre importanta rolului unui executor judecatoresc, putini vor realiza ca, fara aceasta profesie, cercul stabilirii echitatii in societate nu s-ar putea realiza si ar crea premisele anarhiei.
E facil sa cazi in capcana prejudecatilor si sa judeci aceasta profesie, sau sa vrei sa ''dai de pamant'' cu conceptul de executare silita, cand te afli de partea iresponsabila a societatii. Spre exemplu, esti debitor. Un debitor care a accesat un credit si a ajuns, din varii motive, in imposibilitate de plata.
Sa presupunem ca ti-ai calculat gresit veniturile pe termen lung, ca ai dat gres in afaceri, ca te-ai imbolnavit si nu ai luat in calcul factorii de risc ce pot aduce fluctuatii de venit de-a lungul timpului, sau ca, pur si simplu, nu mai vrei sa restitui banii. Sa zicem ca ai avut ghinion ...
Creditorul tau, insa, trebuie sa si-i recupereze. Pentru ca ti-ai asumat un angajament de plata in baza caruia esti obligat sa restitui suma respectiva, eventuale dobanzi, etc.
Daca te afli in aceasta postura, emotional, iti va fi simplu sa vezi in ''executarea silita'' un rau absolut. Dar imagineaza-ti ca tu esti creditor si imprumuti o suma de bani cuiva, care vine ulterior si iti spune ca ii pare rau, dar nu ti-i mai da inapoi, ca are ghinion si nu i-au ''iesit combinatiile''.
Tu, la randul tau, creditor fiind, nu casa de binefacere, ai propriile cheltuieli, propriul business poate, propria familie, ai incheiat un contract si, practic, si te gandesti ca ii vei pierde.
Nu-i asa ca acum executarea silita e ultima speranta ca se va face dreptate intre tine si debitorul tau?
Totul tine de perceptie si, din pacate, oamenii sunt subiectivi cand vine vorba de probleme atat de sensibile. E clar ca "interesul poarta fesul" si unii dintre noi ne schimbam opiniile in functie de care parte a "baricadei" se afla , dar executarea silita este procedura finala prin care se stabileste echitatea dictata de un titlu execitoriu.
Sa luam alt exemplu: Sa zicem ca ai primit o mostenire, un palat in Sinaia, care, anterior, a fost cumparat de altcineva, cu acte false. Desi, instanta ti-a dat tie dreptate, punandu-ti in brate un nou titlu de proprietate pe numele tau, nu ai dreptul sa te duci la poarta palatului si sa iti faci singur dreptate, sa scoti de acolo falsii proprietari, tragandu-i de urechi. Ai nevoie de demararea procedurii de executare silita, in cadrul careia, un reprezentant al statului, cu parghii si competenta, iti va elibera proprietatea, punandu-te in posesia ei.
Hai ca incepe sa sune a fi utila treaba asta cu executarile. ''Smecheria'' tine doar de a avea grija sa nu fi cel care pagubeste, cel care nu e atent cand incheie un contract, cel care nu isi calculeaza realist capacitatile de plata atunci cand isi asuma un angajament financiar, sau orice alta obligatie.
Tot de executare silita tine si solutionarea cauzelor care ne fac sa lacrimam pe internet, in care o mamica se plange ca i-au fost luati abuziv copiii. In cele din urma, daca un judecator dispune astfel, un executor judecatoresc va reuni familia destramata pe nedrept, dupa cum incuviinteaza magistratul.
Desigur ca, orice meserie isi are profesionistii si neprofesionistii ei, oameni care respecta litera si spiritul legii si oameni care, din varii motive, fac rabat de la principii. Insa rolul acestei institutii nu poate fi pus la zid intr-o societate in care tranzactionam, interactionam, legam sute de legaturi juridice intre noi, ca oameni. E nevoie de o plasa de siguranta la care sa se apeleze, atunci cand cineva nu isi mai asuma un angajament, incalca anumite legi, prejudiciaza pe cineva si isi doreste sa nu fie tras la raspundere.
Executorul judecatoresc este singurul abilitat sa transforme o "hartie" (titlul executoriu) in ceva palpabil, real (sume de bani, bunuri, sa stabileasca un hotar, sa mute un gard, sa desfiinteze o constructie, sa restabileasca relatiile parintesti, etc).
O tema care naste dezbateri aprinse: Costul executarii silite. Caci exista un cost
Insa, un lucru important si care suscita dezbateri intense intre creditori, debitori si, mai ales, intre judecatori este costul executarii silite. Caci exista un cost.
Acest cost este reprezentat de cheltuielile de executare silita ce cuprind onorariul executorului judecatoresc (stabilit prin act normativ- Ordin al Ministrului Justitiei), pe de o parte si cheltuielile efectuate cu emiterea si comunicare actelor de procedura obligatorii asa cum sunt prevazute de lege (exemplificare: infiintarea popririi, somatia, procesul verbal, incheierea, etc, la care se adauga cheltuielile cu trimiterile postale/curier, cheltuieli cu deplasare, etc), pe de alta parte. Acestea din urma sunt prevazute de alt act normativ si anume, Codul de Procedura Civila.
Toate aceste costuri sunt suportate, conform legii, de cel ce nu si-a indeplinit, de bunavoie, obligatia. Asadar, reprezinta si o sanctiune.
Am amintit anterior ca acest cost suscita dezbateri, mai ales, intre judecatori.
Onorariile executorilor judecatoresti, blocate la nivelul anului 2006
Practica unor instante judecatoresti a dus la hotarari prin care a fost redus onorariul executorului judecatoresc neintemeiat, neexistand nici o prevedere legala, Art.274 Din vechiul Cod de Procedura Civila, reluat in Art 451 din noul Cod de Procedura Civila referindu-se exclusiv la onorariile avocatilor si expertilor, care stabilesc prin intelegerea partilor cuntumul lor si il incaseaza integral sau partial la semnarea contractului de reprezentare. Or, onorariul executorului judecatoresc este stabilit prin act normativ si limitat (chiar daca la nivelul anului 2006!!!) si nu poate fi incasat la momentul inregistrarii cererii de executare silita, intrucat, fiind asimilat ca functionar al instantei, ar impieta asupra accesului liber la justitie al justitiabilului.
Executorul judecatoresc este singura autoritate a statului care, pe tot parcursul procesului civil, transforma un document (titlul executoriu) in lucruri reale (bani, incredintari de minori, granituiri, desfiintari de constructii).
In aceasta maniera, executorul judecatoresc continua activitatea judecatorului care a emis titlul executoriu si imi voi permite in cele ce urmeaza, in limitele respectului si bunului-simt, sa fac o paralela cu acesta.
In ceea ce priveste similitudinile:
• Executorul, ca si judecatorul, reprezinta autoritatea statului, ambii avand, obligatoriu, studii juridice;
• Executorul, ca si judecatorul, nu pot desfasura activitati economice sau sa detina calitatea de administrator in cadrul societati comerciale, exceptie facand activitatea didactica;
• Executorul, ca si judecatorul, nu are clienti, ci parti;
• Executorul, ca si judecatorul, este sesizat cu cerere de catre justitiabil, nu cu un contract de prestari servicii;
• Executorul, ca si judecatorul, are obligatia de a nu fi partinitor, desi unii creditori au impresia ca l-au "angajat" sa ii presteze un serviciu, iar unii debitori ca se imbogatesc din banii lor;
• Executorul, ca si judecatorul, trebuie sa aiba la dispozitie grefier (secretar in cazul executorului), registrator, arhivar, agent procedural, desi, in opinia multora, executorul ar trebui sa desfasoare el insusi toate aceste activitati ale personalului auxiliar, probabil fiind considerat o persoana cu superputeri;
• Executorul, ca si judecatorul, pentru a-si desfasura activitatea, are nevoie de logistica (spatiu, sala de sedinte/licitatii, birou, scaun, echipamente de lucru, acces la utilitati si baze de date, consumabile, etc);
In ceea ce priveste diferentele:
• Judecatorul in functie sau pensionar are dreptul de a i se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau a oricaror fapte care il pun in pericol pe e, famila sau bunurile sale, pe cand executorul judecatoresc nu beneficiaza de o astfel de protectie, desi, prin natura activitatii, este cel mai expus;
• Judecatorului ii sunt asigurate toate conditiile pentru buna desfasurare a activitatii (grefier registrator, arhivar, agent procedural, logistica - spatiu, sala de sedinte, birou, scaun, echipamente de lucru, acces la utilitati si baze de date, consumabile, etc), toate pe cheltuiala statului, in vreme ce executorul judecatoresc isi asigura aceste conditii din onorariul pe care urmeaza sa-l incaseze (intr-un an, doi...8);
• Judecatorul primeste lunar salariul integral, pe cand singurul venit al executorului judecatoresc este onorariul, la care are dreptul legal, onorariu care fie este incasat partial sau deloc, fie este redus de catre o instanta de judecata motivat de faptul ca este disproportionat cu activitatea depusa. In ce act normative e stipulat ca onorariul se calculeaza raportat la activitatea de pusa sau la numarul actelor de executare emise?
Ce ar insemna ca Presedintele instantei de judecata sa ii diminueze salariul colegului judecator pe motiv ca, in luna respectiva, a avut doar cereri de incuviintare a executarii silite, procedura necontencioasa care nu necesita un efort prea mare, in comparatie cu o cauza care presupune administrarea mai multor inscrisuri si marturii, cu zeci de termene!?
Ce ar insemna daca i s-ar deduce din salariu parte din costurile cu personalul auxiliar, consumabile, chirii, utilitati!?
Drept urmare, executorul are dreptul constitutional la remuneratie pentru munca prestata, iar aceasta este reprezentata de onorariul stabilit prin act normative, onorariu pe care trebuie sa il incaseze fie de la debitor, daca averea acestuia acopera atat creanta,cat si onorariul, fie de la creditorul care a declansat executarea silita si care ar fi trebuit sa depuna diligentele pentru a se asigura ca debitorul lui, nu al executorului judecatoresc, este solvabil, urmand ca onorariul platit de creditor sa fie recuperat in momentul in care patrimoniul debitorului lui se va mari.
Prin neincasarea sau reducerea onorariului, executorul judecatoresc se afla in imposibilitatea de a desfasura activitatea in conditiile legii, avand o serie de obligatii de la care nu poate face rabat, incalcandu-i-se totodata drepturile constitutionale.
Concluzii ...
Acestea fiind spuse, constatam ca aceasta institutie, cu reprezentantii ei, sunt o piesa care permit functionalitatea marelui angrenaj al societatii in care traim si datorita carora se stabileste, silit, echitatea intre cei care nu isi indeplinesc responsabilitatile si cei care risca sa fie pagubiti sau prejudiciati de acest fapt.
Constatam, de asemenea, ca acesta institutie a executarii silite nu se confrunta doar cu oprobiul unui public neinformat corect si subiectiv, ci si cu un tratament diferentiat si discriminatoriu, in raport cu alte institutii si alti reprezentanti ai statului. Desi se afla pe picior de egalitate la capitolul ''atributii'', ''responsabilitati'', ''statut'', executorii sunt cu mult dezavantajati din punct de vedere financiar si priviti ca un business privat, prosper, nesustinut financiar de stat (echipamente, personal auxiliar, consumabile, etc), in ciuda unor onorarii blocate de peste un deceniu si jumatate.