Efectele taxei pe lacomie: Sa ne pregatim de cresteri ale dobanzilor si comisioanelor la credite?
taxa pe lacomierobornoul calcul roborratecrediteinflatiedeficit bugetarcurs valutarleueurocriza financiara 2019criza economica
Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, sunt: 0,4% pe an, pentru bancile care detin o cota de piata mai mare sau egala cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piata mai mica de 1%. Astfel, bancile sunt nevoite sa gaseasca solutii pentru a acoperi costurile crescute. Una dintre variante este cresterea dobanzilor si comisioanelor la credite, dar si dobanzi mai mici la depozite. Astfel, expertii financiari se asteapta la o majorare a costului creditarii, mai ales pe fondul inflatiei crescute din Romania, dar si a deficitului bugetar foarte mare.
Desi autoritatile au decis aplicarea unei taxe pe active intr-o forma mai lejera pentru banci, decat cea propusa la finele anului trecut, taxa este inca greu de suportat pentru multe institutii bancare, care iau in calcul scumpiri de dobanzi, comisioane pentru credite, dar si reduceri ale dobanzilor la depozite.
Unele institutii bancare au trecut deja la fapte, si au aplicat scumpirile. De exemplu, Banca Romaneasca, la "Creditul pentru toti” dobanda a crescut cu 1 pp (punct procentual) in cazul produsului standard si cu 1,5% in cazul produsului cu virare venit.
La Unicredit Bank marjele/dobanzile la creditele in lei au crescut cu valori cuprinse intre 0,30 pp – 1,20 pp. La Credit Europe Bank, la "Creditul Acasa” marja a crescut cu 0,49 pp. Patria Bank a marit cu 0,25 pp marja la creditul ipotecar cu Virare venit "Patria Acasa” – RON/ Virare venit – "Patria Acasa” – EUR. La Alpha Bank, dobanzile la credite au fost majorate cu valori cuprinse intre 0,25 - 0,70 pp.
Totusi, au fost si banci care, in ianuarie, au redus dobanzile atat la depozitele in lei (2 banci), cat si la cele in euro (4 banci).
Inflatia va creste si ea costul creditarii
Sistemul bancar din Romania este intr-o situatie incerta, dat fiind faptul ca noua taxa pe active inca pune probleme, iar autoritatile vor acum sa aplice o noua formula a calculului ROBOR atat pentru creditele in derulare, cat si pentru cele accesate dupa data de 2 mai 2019.
De asemenea, ar trebui sa ne asteptam la o scumpire a creditarii, cauzata nu numai de taxa pe active, ci si de nivelul in crestere al inflatiei, avertizeaza Andrei Radulescu, director Analiza Macroeconomica la Banca Transilvania.
"Curba randamentelor din Romania s-a deplasat in sus saptamana trecuta, cu circa sapte puncte de baza, evolutie in convergenta cu cele din pietele internationale, influentata si de accelerarea inflatiei pe plan intern", spune Radulescu.
Rata de dobanda la titlurile de stat pe scadenta 10 ani a urcat cu 1,2% la 4,93% in cursul saptamanii trecute (plus 2,8% in 2019). Spread-ul de dobanda s-a redus cu 0,8% la 1,83 puncte procentual.
Isarescu: "ROBOR nu e manipulat. Dobanzile cresc din cauza inflatiei"
La acea vreme, Mugur Isarescu le-a transmis parlamentarilor, ca daca vor sa aiba dobanzi mai mici, trebuie sa reduca deficitul bugetar la 1%, sa coboare inflatia si sa reduca decalajul intre importuri si exporturi.
"Vreti sa fim cu dobanzi mai mici in Romania, da? Si noi vrem sa fim si, pentru asta, trebuie sa facem trei lucruri: venim cu inflatia in jos, sa o aducem la nivelul unu, da, dar nu o aducem noi apasand pe un buton, reducem deficitele.
Puteti sa reduceti deficitul de la 2,5%, la 1%, ca sunteti cu bugetul in fata, da? Si reducem si deficitul extern. Pai, pe asta extern chiar ca nu puteti sa-l faceti. Sunt exporturi, importuri, sunt zeci de mii de agenti economici care lucreaza. Pai, putem? Noi avem o misiune grea. Am spus-o ieri. Suntem economisti si trebuie sa spunem ce se poate si ce nu se poate.
Stim ca suntem, cateodata, neplacuti. Venim cu vesti proaste. Dar asta este. Nu se poate aduce dobanda si ROBOR in jos, daca nu aducem cel putin acesti trei indicatori in jos", a explicat Isarescu.
Isarescu a negat orice manipulare a dobanzilor sau a cursului, lucruri de care a fost acuzat tot mai des in ultima perioada. Audierile au avut loc intr-o sedinta comuna a comisiilor economica si de buget-finante ale Senatului.
Tot atunci, senatorul ALDE Daniel Zamfir i-a reprosat lui Isarescu faptul ca a umblat cu tot felul de manipulari ale dobanzilor in ultimii ani, aducand aminte de franturi de declaratii la esefului BNR din 2008, 2014 sau 2015.
Eurostat: Romania, cel mai mare deficit bugetar din UE
Eurostat a publicat, in ianuarie, datele privind deficitul bugetar din statele UE, Romania inregistrand, in trimestrul III din 2018, un deficit de 3,6% din PIB, cel mai mare din spatiul Uniunii.
Pe locul urmator se afla Letonia, cu un deficit de 2,1%. Bulgaria are un excedent de 3,6%.
In zona euro, deficitul guvernamental s-a situat la 0,5% din PIB in trimestrul trei din 2018, in crestere fata de un deficit de 0,3% din PIB in precedentele trei luni, in timp ce in Uniunea Europeana deficitul guvernamental s-a situat la 0,6% din PIB, in crestere fata de un deficit de 0,4% din PIB.
In Romania, deficitul guvernamental a urcat la 3,6% din PIB in trimestrul trei din 2018, de la un deficit de 2,3% din PIB in precedentele trei luni si un deficit de 2,8% din PIB in perioada iulie-septembrie 2017.
In trimestru trei al anului trecut, 12 state membre UE au inregistrat excedent guvernamental, printre care Malta (3,8% din PIB), Portugalia si Bulgaria (3,6% din PIB) si Luxemburg (3,1% din PIB).
In ianuarie 2019, ministrul de Finante, Eugen Teodorovici, sustinea ca Romania va incheia anul 2018 cu un deficit sub 3%, dar multi analisti privesc cu scepticism datele oferite de Guvern.
"Anul trecut, se inchide, pentru ca datele oficiale vor fi undeva la final de martie-aprilie, cand Eurostat va veni si va confirma, va fi sub 3% (din PIB – n.red.) deficitul bugetar. Noi am spus spre 2,9%, chiar daca nu avem datele oficiale, pentru ca datele pe executia la decembrie vor fi la 25 ianuarie, ca ministru de Finante, totusi, am anumite elemente si pot sa zic ca le si aticipez. Nici vorba de sarit de 3. Noi am planificat pentru anul trecut 2,97%, pe cash, dar va fi sub. La fel pe ESA, vom vedea cum se inchide pe final de 2018. Iar pe 2019, nici vorba de deficitul de 5%, cum am auzit. Mi-am propus spre jumatate, spre 2,5%, decat pe 5%”, a afirmat Eugen Teodorovici.
Comisia Europeana a cerut Guvernului sa creeze spatiul fiscal necesar reducerilor de taxe, in special pentru salariatii cu venituri mici
Nu doar Teodorovici atrage atentia asupra pericolului care vine din zona inflatiei si a deficitului bugetar. Nici in Uniune, economia romaneasca nu se este vazuta cu ochi buni.
Valdis Dombrovskis, vicepresedintele Comisiei Europene, a facut o analiza dura a economiei Romaniei, spunand ca Executivul de la Bucuresti a deteriorat spatiul fiscal din tara noastra neglijand avertismentele UE si reducand TVA-ul de la 25 la 20%.
"In ceea ce priveste situatia din Romania, dupa cum stiti, ne-am exprimat ingrijorari fata de intreaga traiectorie fiscala a bugetului.
Pentru al doilea an la rand, Romania este intr-o procedura de abatere semnificativa, ceea ce inseamna ca traiectoria sa bugetara deviaza semnificativ de la cerintele Pactului de Stabilitate si Crestere, si de acea este important ca Romania sa reduca in mod substantial deficitul bugetar.
Recomandarea Consiliului a fost o imbunatatire structurala de un procent. De acea cand discutam despre politica fiscala, putem vorbi de transferul poverii fiscale, dar nu vedem spatiu fiscal pentru noi reduceri de taxe”, a afirmat, sambata, Valdis Dombrovskis, care este si comisarul european responsabil pentru moneda euro si dialogul social, intr-o conferinta de presa, la Bucuresti, la finalul reuniunii informale a ECOFIN.
Darius Valcov: Cotatiile ROBOR din ianuarie au fost folosite pentru a umfla ratele populatiei
"In luna ianuarie, media cotatiilor ROBOR la 3 luni a fost 2,97 si la 6 luni a fost 3,27. Numarul tranzactiilor la 3 si la 6 luni a fost un mare ZERO. (Adica bancile, intre ele, nu s-au imprumutat deloc. Cotatiile au fost folosite doar pentru umflarea ratelor populatiei)”, a scris Valcov, marti.
Tot in ianuarie, senatorul ALDE Daniel Zamfir a sustinut ca indicele ROBOR este "trucat" printr-o intelegere intre bancile comerciale, cu implicarea BNR, si a cerut guvernatorului Bancii Nationale, Mugur Isarescu, si sefului Consiliului Concuretei, Bogdan Chiritoiu, sa vina la audieri in Comisia economica din Senat.
Si totusi, e manipulare pe tema ROBOR sau rata inflatiei e de vina?
Previziunile scumpirilor dobanzilor si comisionelor la credite ca urmare a evolutiei inflatiei este credibila, daca luam in considerare datele afisate de BNR, potrivit carora
rata anuala a inflatiei IPC a crescut de la 3,27%, in decembrie 2018, la 3,32%, in ianuarie, si 3,83%, in februarie 2019, situandu-se peste limita superioara a intervalului de variatie al tintei si peste valoarea previzionata.
Ca urmare a acestor cifre, BNR a decis pastrarea dobanzii de politica monetara la 2,5%. Nu exista dovezi si cifre care sa arate posibile manipulari ROBOR, dar el este influentat de rata inflatiei, iar cifrele arata clar o crestere semnificativa a acesteia, deci, declaratia lui Isarescu este plauzibila.
Conform BNR, majorarea ratei inflatiei evidentiaza presiuni inflationiste in crestere pe partea cererii si a costurilor salariale, dar si influentele cursului de schimb al leului si efectele indirecte ale cresterii recente a pretului combustibilului.
Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei sunt legate de conduita politicii fiscale si a celei de venituri si de conditiile de pe piata muncii.
Ramane o preocupare evolutia deficitului de cont curent. Importante sunt si incertitudinile legate de ritmul cresterii economiei zonei euro si a celei globale, de evolutia pretului petrolului pe pietele internationale, de conduita politicilor monetare ale BCE si ale bancilor centrale din regiune si de efectul Brexit.
Se doreste o noua formula ROBOR, pentru a scapa de "manipulari" in sistem
Pe de alta parte, autoritatile sustin in continuare ca ROBOR e manipulat, motiv pentru care vor o noua formula de calcul.
Dupa cum am precizat si mai devreme, autoritatile au decis sa aplice un nou mod de calcul a indicelui ROBOR. Initial, masura era prevazuta pentru creditele contractate dupa data de 2 mai 2019, insa acum, se doreste aplicarea acesteia si pentru creditele in derulare.
Acest lucru a starnit revolta in sistemul bancar. Bancherii spun ca masura va crea haos in sistem si, mai mult decat atat, nu exista o garantie ca ratele romanilor se vor ieftini.
Analistul financiar Dragos Cabat sustine opinia bancherilor, ba chiar spune ca, pe termen lung, ratele romanilor de fapt vor creste, nu vor scadea.
"ROBOR, daca va fi aplicat, va avea o mai mare volatilitate la termen scurt si ca in termen lung diferenta va fi insesizabila. Asta inseamna ca pe termen lung ratele pot fi mai mici, dar si mai mari", explica Cabat.
Citeste aici
cum se va calcula noul ROBOR
Avertismentul unui expert financiar: Leul isi va continua deprecierea. Euro va ajunge la 5 lei
Conflictele interne pe plan politic, lipsa de colaborare dintre Guvern si BNR, precum si politicile fiscale propuse in special prin Ordonanta 114, par a avea un imact major in economie, daca tinem cont de avertismentul analistului financiar Marcin Lipka, despre care Bloomberg spune ca ofera cele mai corecte prognoze pentru monedele din Europa de Est.
Leul romanesc, alaturi de lira turceaca, sunt monedele cu cele mai slabe evolutii din regiune in primele luni din 2019, iar deprecierea monedei nationale va continua pe parcursul urmatoarelor 12 luni, spune expertul Marcin Lipka.
Cursul monedei nationale este in acest moment de peste 4,75 lei pentru un euro, iar potrivit previziunilor lui Lipka, va mai urma o scaderede cinci procente pana la finalul anului.
"Principala problema in Romania vine pe partea fiscala, avand in vedere riscurile economice care se prefigureaza. Pe masura ce cresterea economica incetineste, devine dificil sa iei in calcul majorarea ratei dobanzii sau sa tii bugetul sub control”, spune reputatul analist.
Cursul va scadea pana la 4,9 lei pentru un euro pana la sfarsitul anului, inainte de a atinge 5 lei/euro in aprilie 2020, prognozeaza Lipka. Banca Nationala a Romaniei a anuntat marti un curs de referinta de 4,7526 lei/euro, in crestere fata de nivelul atins luni, de 4,7507 lei/euro.
Practic, doar lira turceasca va mai avea o evolutie la fel de slaba ca cea a leului in urmatorul an, in intreaga regiune. Lipka prognozeaza o scadere a monedei turcesti, de la nivelul de 5,67 de lire pentru un dolar, la peste 6,10 lire/dolar pana la finalul anului si un curs de 6,20 lire/dolar spre sfarsitul primului trimestru al anului 2020.
Pietele financiare tulburi din cele doua tari se pot astepta putin sprijin din partea unei economii globale fragile, mai spune Marcin Lipka, analist senior la firma de brokeraj poloneza Cinkciarz, care, potrivit clasamentului Bloomberg,ofera cele mai bune prognoze pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa.
Cursul leului in raport cu euro si dolarul a crescut semnificativ la inceputul anului, dupa ce Guvernul a adoptat Ordonanta 114, care a impus o cota de impozitare a bancilor de 1,2%. Asadar, in primul trimestru din acest an, bancile au identificat pentru prima data un risc sever la adresa stabilitatii sectorului bancar.
Printre efectele ordonantei se numara scaderea profitabilitatii, cu efect potential asupra fondurilor proprii, distorsiuni ale functionarii pietei monetare, deprecierea leului, accelerarea efectelor inflationiste, scumpirea creditarii, contractia creditarii, retragerea investitorilor din bancile din Romania si scaderea calitatii serviciilor bancare locale prin diminuarea sau renuntarea la investitiile planificate.
In urma problemelor cauzate de OUG 114 pe piata financiara, Ministerul Finantelor a modificat „taxa pe lacomie”. Astfel, cota de impozitare a bancilor a fost redusa de la 1,2% pe an la 0,2% pentru bancile cu o cota de piata de sub 1% si la 0,4% pentru cele cu o cota de piata de peste 1%.
Citeste si:
Va fi 2019 anul noii crize financiare? Ce spune FMI
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML