DIICOT isi suspenda activitatea in urmatoarele doua saptamani in semn de protest fata de modificarile din Justitie

Duminica seara, magistratilor li s-au alaturat zeci de mii de cetateni care au manifestat pe strazile marilor orase din tara, cerand demisia lui Tudorel Toader si Liviu Dragnea. Numai in Bucuresti, in Piata Victoriei erau la ora 21:00, aproximativ 12.000 de protestatari. 

 

Mesajul protestelor a fost "Abrogati, apoi plecati".

 

 

Adunarea generala a procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, constituita in baza Hotararii nr.95 din 20.02.2019 a Sectiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, azi 25.02.2019, a adoptat cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenti, urmatorul punct de vedere in referire la modificarile Legilor nr.303/2004, nr.304/2004 si nr.317/2004 aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.7/19.02.2019:

 

”Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism protesteaza fata de modalitatea in care puterea executiva, in calitate de legiuitor delegat, a inteles sa adopte a patra modificare legislativa intr-un interval de 6 luni, prin ordonanta de urgenta, a ”legilor justitiei”, acte normative organice de a caror claritate si predictibilitate depinde insasi normala functionare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificari substantiale initiate in decursul a catorva luni sunt de natura sa afecteze grav atat activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cat si buna functionare si stabilitatea sistemului de justitie in ansamblu, cu consecinte asupra modului de infaptuire a actului de justitie.

 

In opinia noastra, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.7/19.02.2019 prezinta numeroase vicii de neconstitutionalitate, ce tin atat de controlul extrinsec de constitutionalitate, dar mai ales de controlul intrinsec de constitutionalitate.

Astfel, din perspectiva extrinseca, O.U.G. nr.7/2019 a fost adoptata cu nesocotirea competentelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia in imposibilitate de a emite avizul prevazut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Sectiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunostinta continutul actului normativ pentru a putea analiza si formula un punct de vedere care sa fie sustinut in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si care sa reflecte opinia magistratilor procurori. Astfel, membrii Sectiei pentru procurori au fost direct impiedicati sa isi exercite mandatul constitutional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinte legale goleste de continut dispozitia legala invocata si rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei, astfel cum acesta este prevazut de art.133 alin.(1) din Constitutie.

Apreciem de asemenea, ca este necesara verificarea imprejurarilor care au condus la o atare situatie si a circuitului documentului in cadrul CSM, inclusiv in scopul adoptarii masurilor legale pentru a se putea preveni repetarea unor astfel de situatii in viitor.

 

Pe fond, din perspectiva intrinseca, modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incalca principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform caruia ”Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor”. Ori, prin aceasta modificare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, compus atat din judecatori, procurori, cat si membri ai societatii civile, este chemat sa acorde aviz pentru numirea in functiile de rang inalt din cadrul Ministerului Public, incalcandu-se astfel principiul non-interferentei, al separarii carierelor magistratilor judecatori si procurori. Aceasta incalcare are loc de asemenea, cu ignorarea distinctiei intre vechimea in functie si vechimea in grad, precum si a aspectelor ce tin de specializarea profesionala in variile domenii ale dreptului.

Urmare nerespectarii principiului separarii carierelor se creeaza posibilitatea ca un judecator sa acceada in functii de conducere la cel mai inalt nivel in Ministerul Public, incalcandu-se astfel in mod expres si dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, potrivit caruia: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, este obligatorie”, precum si ale art.131 alin.(2) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia: ”Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii”. Este de natura evidentei ca legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza in care o persoana avand o alta calitate decat aceea de procuror, ar putea sa conduca Ministerul Public. Ca atare, rezulta in mod clar incalcarea flagranta a dispozitiilor art.1 alin.(5) si art.131 alin.(2) din Constitutia Romaniei.

 

Aceeasi inconsecventa a legiuitorului delegat se remarca si cu privire la reformularea conditiilor referitoare la cariera magistratului si a vechimii necesare pentru a accede in aceste inalte functii, observandu-se ca se acorda deopotriva vocatie de a candida oricarui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de functia, de procuror sau judecator, exercitata la data depunerii candidaturii.

 

Aceasta, dupa ce prin modificarile aduse textelor initiale ale Legilor nr.303, nr.304 si nr.317/2004 atat prin legile adoptate de Parlamentul Romaniei, cat si prin celelalte 3 ordonante de urgenta, ce au precedat O.U.G. nr.7/2019, toate limitele de vechime in functia de procuror sau judecator necesare pentru accederea in grade profesionale superioare sau in functii de conducere in parchete si instante, au fost ridicate.

 

In mod sistematic, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat, in acord cu dispozitiile art.7 din CEDO, ca textul unui act normativ cu putere de lege trebuie sa fie coerent, clar si previzibil. Ori, modificarile succesive prin ordonante de urgenta si la intervale scurte de timp, sub aspecte esentiale ale normelor ce reglementeaza cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, dar si pe cele ale art.147 alin.(4) din Constitutie, ce vizeaza forta obligatorie a deciziilor CCR.

 

Pentru considerentele mai sus aratate, apreciem ca avizarea numirii procurorilor in functiile de rang inalt de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este in acord cu Constitutia Romaniei si legile in vigoare aplicabile, cu recomandarile MCV, ale Comisiei de la Venetia si cu respectarea principiului legal al separarii carierelor si trebuie sa ramana in competenta Sectiei pentru procurori, iar candidatii eligibili trebuie sa fie dintre procurorii in functie la data depunerii candidaturii.

 

In referire la modificarea dispozitiilor prevazute de art.57 din Legea nr.303/2004, prin introducerea, dupa alineatul (7)a unui nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegati in functiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Presedintele Romaniei (functiile prevazute la art.54 din aceeasi lege), opinam ca acesta va afecta in mod grav activitatea parchetelor, avand in vedere ca vacantarea functiilor de conducere poate interveni intempestiv si nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdictie expresa cu referire la delegarea in aceste functii, fara a decela intre motivele vacantarii si fara a prevedea solutii pentru situatii exceptionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situatia in care nu este declarat admis niciunul dintre candidati ori pentru functia in cauza nu au fost depuse candidaturi. In conditiile in care interdictia este absoluta si nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situatii precum cele mentionate, vacanta functiei ridica serioase probleme, stiut fiind faptul ca unele dintre prerogativele acestor functii nu pot fi preluate de catre functiile imediat urmatoare, astfel cum acestea sunt prevazute in ierarhie.

 

III. Cu privire la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie conduce la eliberarea din functie, apreciem ca in lipsa unei definitii ori a intelesului legal al sintagmei ”buna-reputatie” se creeaza premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiectii carora li se adreseaza textul legal. Aceasta norma este de natura a aduce atingere independentei justitiei si de a crea o presiune grava asupra magistratilor .

In ceea ce priveste normele referitoare la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorii D.I.I.C.O.T s-au pronuntat in mod constat impotriva constituirii si operationalizarii acesteia, considerand ca acest demers denota o abordare punitiva fata de intreg sistemul judiciar, motivele de ingrijorare invocate regasindu-se de altfel si in Raportul Comisiei de la Venetia si in ultimul Raport MCV.

 

In plus, in forma actuala, prin modul de organizare si functionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) si (2) din Constitutia Romaniei: „Cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”.

 

Modul de reglementare si functionare a S.I.I.J., raportat la si noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior in contextul particular al S.I.I.J, instituie in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic, eludand dispozitiile art.132 alin.(1) din Constitutie, potrivit caruia: ”Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”. Scoaterea controlului activitatii S.I.I.J. in afara controlului ierarhic de legalitate si de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezinta o incalcare clara a dispozitiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constitutia Romaniei. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat.

 

In final, consecventi criticilor formulate anterior cu prilejul consultarilor referitoare la Legea unitara a salarizarii in cursul anului 2017 si mai apoi la Legile Justitiei, opinam ca abrogarea alineatelor (6) si (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialistilor IT, la mai putin de 10 luni de la reintroducerea modalitatii de salarizare acum abrogate, creeaza incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale, indispensabile pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii din cadrul parchetelor si instantelor judecatoresti. Externalizarea procedurilor si proceselor de functionare si intretinere a retelelor si sistemelor informatice din domeniul justitiei poate produce serioase inconveniente materiale si functionale. Eventuala adoptare a unei astfel de masuri cu implicatii la nivel strategic in cadrul sistemului de justitie si pentru justitiabili, excedeaza intelesului legiferarii cu caracter de urgenta. Invederam faptul ca in ultimii 10 ani atat instantele, cat si parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzator si compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scara larga la nivel national si international. Aceste eforturi au fost sustinute printr-un nucleu de profesionisti format din specialistii IT angajati in cadrul parchetelor si instantelor, care au beneficiat in mod meritat de un nivel de salarizare corespunzator specializarilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o buna perioada de timp migrarea acestora in sectorul privat.

 

Fata de aspectele mentionate anterior, intrucat efectele juridice si impactul O.U.G. nr. 7/2019 pot periclita grav functionarea Ministerului Public, a sistemului de justitie in ansamblul sau, dar si independenta magistratilor procurori:

Avand in vedere dispozitiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, solicitam Avocatului Poporului sa isi exercite atributiile in sensul sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei pentru efectuarea controlului de constitutionalitate asupra O.U.G. nr.7/2019;

 

De asemenea, intrucat pe rolul CJUE se afla inregistrate cauzele nr. C-83/2019, respectiv C-127/2019, se va proceda la transmiterea prezentului punct de vedere catre CJUE, sub forma Amicus curriae, pentru a fi analizat in cadrul deciziei privind adoptarea de masuri provizorii in conformitate cu a Tratatul UE;

 

Transmiterea prezentului punct de vedere catre Curtea Constitutionala, sub forma Amicus curriae, pentru a fi analizat in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc privind sesizarea in controlul anterior de constitutionalitate vizand Legea de aprobare a O.U.G. nr.90/2018, la termenul din 27.02.2019.

 

Prezenta hotarare se va publica pe site-ul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si se va transmite membrilor Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, precum si procurorului general al Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si reprezinta mandatul pe care procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism il dau acestora pentru discutiile ce vor avea loc, astazi ora 15,30 la sediul Guvernului Romaniei pe tema O.U.G. nr.7/2019.

 

Totodata, Adunarea Generala a procurorilor D.I.I.C.O.T, cu majoritate de voturi a luat in discutie urmatoarele modalitati de protest graduale pana la abrogarea dispozitiilor mai sus criticate si a hotarat:

-suspendarea activitatii intre orele 08.00-12.00, in fiecare zi, in intervalul 26.02.2019-08.03.2019. In acest interval de timp vor fi solutionate doar urgentele, respectiv cauzele cu arestati sau alte situatii operative ce nu suporta amanare;

-publicarea formelor de protest pe site-ul D.I.I.C.O.T