Cum iesim din 'Criza de Stupiditate' - sfaturi practice

Cum iesim din 'Criza de Stupiditate' - sfaturi practice psihologiestupiditateincredere in sinegandire

S-ar putea sa traim astazi o 'Criza de Stupiditate' si nu o criza economica, sociala sau identitara. Intr-un foarte interesant material elaborat de profesorul francez Laurent Vilanova - "Economique, sociale, identitaire? La vrai nature de la crise: une crise de stupidite", The Coversation, 20.04.2017 - am (re)aflat ca nu traim astazi mai prost decat altadata din cauza unei crize economice, sociale, sau identitare, ci din cauza ca suntem mai stupizi exact cand nu trebuie: cand lumea este mai complexa si mai greu de descifrat decat oricand.
Potrivit lui Laurent Vilanova definitia stupiditatii in psihologie cuprinde doua aspecte:

a) existenta unui deficit de cunoastere (si, implicit de cunostinte);
b) existenta unei incapacitati sau a absentei vointei de a utiliza si a dezvolta cunoasterea pe care o posedam.

Exista doi indicatori majori ai prezentei unor actiuni care au la baza cultura stupiditatii:

Preferinta pentru lideri si organizatii stupide

Fara sa-si dea seama, oamenii care-si utilizeaza cu economie gandirea au tendinta de a se indrepta spre lideri care afiseaza o mare incredere in ei si care exprima judecati dintre cele mai categorice, chiar daca in majoritatea cazurilor sunt niste ineptii. In ceea ce priveste organizatiile, cele care sunt inundate de cultura stupiditatii privilegiaza in mod evident actiunea in raport cu reflectia.Pe termen scurt viata in astfel de organizatii poate sa atraga si anumite beneficii. Absenta indoielilor si a reflectiilor critice ii face pe oameni neconflictuali si uniti in jurul unor proiecte comune. Asa cum spunea poetul american Robert Frost , in astfel de situatii “creierul este un organ minunat care se pune in miscare in momentul in care te trezesti si se opreste in momnetul in care intri in birou”.

Fara indoiala ca pentru organizatiile stupide liderii carismatici sunt cei mai de dorit: ei ii subjuga total pe cei care nu gandesc, tac si fac (fara sa vreau imi aduc aminte de marsul muncitoarelor de la APACA, in 1990, care scandau cu foc “noi muncim, nu gandim “). Pe termen scurt organizatiile stupide se pot descurca bine in medii foarte ostile si concurentiale. De altfel, potrivit  lui Laurent Vilanova, ultimele studii evolutioniste arata ca anumite forme de stupiditate, cum ar fi excesul de incredere in sine, pot creste probabilitatea de supravietuire a indivizilor si organizatiilor.

Indivizii prefera adesea sa ramana ignoranti

Laurent Vilanova arata ca mai multe studii au concluzionat asupra existentei dorintei unor oameni de a ramane ignoranti. Este vorba despre confortul lor psihic. Ignoranta este o armura foarte eficace de protectie a ego-ului si de acoperire in caz de esec. De exemplu, merita oare sa-ti bati capul cu problemele incalzirii planetei cand se pune in discutie schimbarea obiceiurilor de consum si se atinge stima de sine? Chiar trebuie sa te preocupe soarta generatiilor viitoare ? Chiar doare poluarea?

Problema este ca stupiditatea se dovedeste catastrofala intr-un mediu complex si in continua miscare.

Intr-o astfel de lume nu mai sunt suficiente solutiile standard, vechi si increderea in sine de nezdruncinat a liderilor. Aici iti trebuie indoiala, creativitatea si ideile noi. Aici nu mai lucrezi cu subordonati ci prin subordonati: oameni educati, liberi, creativi, intreprinzatori.

Exista trei mari vinovati ai mentinerii culturii stupiditatii in lumea contemporana, potrivit lui Laurent Vilanova:

1) masmedia si comunicarea politica, care favorizeaza instantaneitatea si demersul “punchline”;

2) cetatenii, care s-au obisnuit sa renunte sa mai gandeasca complexitatea si sa primeasca solutii gen “pilula miracol”;

3) universitarii si oamenii de stiinta, care nu se mai descurca cu complexitatea intrucat au renuntat la rigoarea stiintifica si la experimente sau nu se pot face intelesi de oameni , fiind mai complecsi decat complexitatea.

Foarte interesant este urmatorul fapt: campurile de putere care stabilesc ce este “trendy” in aceasta lume l-au gasit si pe omul ideal al culturii stupiditatii , un anumit sociotip. El se numeste Bubur si il inlocuieste pe Bobo. El este noua elita.

Sociotipul Bobo

Termenul Bobo vine de la “bourgeois boheme” si a fost folosit prima oara de Guy de Maupassant in Bel- Ami (1885).
Pentru Michel Clousard (1973)  elita Bobo este de dreapta din punct de vedere economic si de stanga din punct de vedere ideologic (Wikipedia). Se pretinde din popor dar are un patrimoniu important si venituri bune. Este un personaj urban, ecologist, idealist si arogant.

Pentru Camille Penguy (2010, Wikipedia) “este o persoana cu venituri mari dar nu excesive, mai curand cu studii superioare, care profita de oportunitatile culturale (cultura inalta, nn) si are viziuni de stanga.
Este, in mod cert, un om care gandeste lumea si are o anumita viziune .

Sociotipul Bubur

Am aflat despre acest sociotip din materialul lui Mathias Chaillot, “Apres le Bobo, place au Boubour (Bourgeois Bourrin)”, postat in 10.03.2016 pe site-ul www.neonmag.fr.

Acesta este un personaj decomplexat si fara complexitate care refuza subtilitatea si fineturile. Traieste intr-o lume pe care o vede prea complexa pentru a merita sa-ti bati capul cu ea. Este un amestec de imobilism, repliere pe sine insusi si machism la care se adauga elemente de “chic” si modernitate. Personajul Bubur reabiliteaza, atunci cand considera ca este necesar, vulgaritatea si atitudinea reactionara. Acestea sunt vazute ca cele mai directe si spontane reactii ale unui om care merita sa actioneze instinctiv, fara sa gandeasca.

Tentatia subzistentei fara reflectie , in aceasta lume ultra complexa si plina de oportunitati, este cel mai mare pericol al contemporaneitatii si ne plaseaza direct in Cultura Stupiditatii.

In materialele pe care le-am postat pe portalul www.manager.ro am discutat in doua situatii despre maniere posibile, la indemana noastra, de a descifra si a actiona intr-o lume complexa si extrem de darnica in oportunitati

Sa ne implantam “relee” care sa ne permita succesul in lumea contemporana

Sociologul Norbert Elias a demonstrat ca exista cinci relee de succes in viata cotidiana a lumii occidentale:

1) A gandi inainte de a actiona;
2) A face planuri de actiune pe termen lung;
3) A cunoaste psihologia oamenilor cu care intri in relatie;
4) A cunoaste regulile societatii in care actionezi;
5) A avea incredere in tine.

Toate cele 5 “relee” se refera la acte de gandire care sa preceada orice actiune pentru a avea succes in demersurile cotidiene. Ca sa avem succes, trebuie sa facem , in toate ipostazele, un efort mintal.

Sa descifram complexitatea si sa ne lasam condusi de liderii potriviti lumii complexe

M-a marcat profund lucrarea Profesorului Constantin Virgil Negoita asupra complexitatii lumii si a liderilor care i se potrivesc - “Pullback versus feedback”, Human System Management, nr.1, vol 1, fev 1980, New Holland Ed. (citeste pe aceasta tema articolul Reveriile unui plimbaret in cautare de sine - ma indrept spre "unde"?)

Intrucat lumea este foarte complexa trebuie sa apelam la logica dialectica in descifrarea ei. Conform acestei logici, (A) si (nonA) pot fi ambele adevarate, daca cei care emit aceste judecati expun semnatica din perspectiva careia fac judecatile. Iata de ce contrariile nu trebuiesc omorate, ci incluse intr-o sinteza care sa le faca acceptabile. Aceasta sinteza se face prin “scufundarea” spre matricea realitatii – procesul de “pullback”. Singurii care pot face astfel de sinteze prin scufundare sunt liderii carismatici dotati cu intuitie, empatie, creativitate si curaj. Absolut facultativ va indic ca se utilizeaza, in mod real, un instrumentar specific pentru studiul complexitatii: multimile subiective (care sunt altceva decat multimile vagi), ecuatiile Einstein-Lorentz, laticile Galois.

Totul este sa faci un efort mintal. In ceea ce-i priveste pe cei condusi de acesti lideri (lideri asemuiti de Profesorul Negoita cu Farurile) ei trebuie sa invete sa-si descrie sematica planului de pe care isi realizeaza observatiile zilnice. Trebuie, de asemenea, sa  dezvolte permanent aceasta semantica, actualizand, de exemplu,  revendicarile bunei functionari a “releelor” de succes in viata cotidiana.

O sa-mi spuneti ca lumea este atat de complexa incat chiar nu merita sa incercam sa o intelegem. Poate ar fi de preferat sa nu ne amagim si sa devenim cu totii niste Buburi, (daca putem fi aceasta noua elita) admiratori ai culturii stupiditatii.

Ca raspuns la o astfel de dilema il citez pe genialul matematician si filozof Blaise Pascal: “ Cunoasterea are doua extremitati care se ating. Prima este ignoranta naturala pura in care se gasesc toti oamenii la nastere. Cealalta extremitate este aceea la care ajung marile spirite, care, parcurgand tot ceea ce oamenii pot cunoaste, gasesc la final ca nu stiu nimic si se regasesc in acea ignoranta naturala de la care au pornit in viata : in fapt iau cunostinta despre o ignoranta savanta”.

Pentru a iesi din Criza Stpiditatii,sa incercam sa luam cu totii cunostinta de ignoranta noastra savanta!


Foto: pixabay.com