Aurul isi demonstreaza inca o data forta si faptul ca e un activ de refugiu preferat de investitori in vremuri de criza
aurinvestitii in aurpretul aurului
Crizele persista, aurul rezista. Metalul pretios demonstreaza inca o data faptul ca e preferat de investitori in vremuri tulburi.
O analiza recent realizata de specialistii XTB Polonia, casa de brokeraj pe burse internationale cu operatiuni si in Romania, arata ca aurul a batut record dupa record, in contextul majorarilor de dobanzi.
"Aurul a fost intotdeauna raspunsul investitorilor in vremuri incerte. In ceea ce priveste comportamentul preturilor din ultimele luni, pare ca in prezent traim astfel de vremuri. Comunitatea globala se confrunta cu o inflatie extrem de ridicata, rate crescute ale dobanzilor, razboi, o posibila recesiune sau jocuri politice intre cele mai mari puteri ale lumii. Desi incertitudinea persista de ceva vreme, aurul a reusit din nou sa ofere un oarecare sentiment de securitate. Ramane insa intrebarea daca metalul va ramane solutia preferata a investitorilor in contextul actual", noteaza specialistii.
Analiza completa poate fi consultata in randurile ce urmeaza:
Dobanzi mari, dar nu pentru mult timp
Pe parcursul unui 2022 foarte tumultuos, preturile aurului au atins niveluri aproape record, in urma izbucnirii invaziei rusesti in Ucraina. Pe de alta parte, piata a experimentat o inflatie excesiva, care, conform comparatiilor istorice, ar trebui sa sustina preturi mai mari ale aurului.
Situatia insa nu este atat de simpla, intrucat inflatia ridicata incurajeaza bancile centrale sa majoreze ratele dobanzilor, care la randul lor tind sa fie foarte negative pentru aur.
Aurul nu este purtator de dobanda precum obligatiunile sau depozitele. Astfel, atunci cand cauta securitate in perioade de incertitudine, cu dobanda ridicata, investitorii au tendinta de a privi favorabil aurul. Ratele dobanzilor au crescut in multe tari la niveluri nemaivazute de multi ani, desi parea ca dobanzile zero vor ramane cu noi pentru totdeauna.Totusi, multe banci centrale si-au incheiat deja politica de majorare a ratelor si, teoretic, ar putea fi un moment oportun pentru a cumpara aur si alte metale.
Acesta a fost si cazul in 2018, cand Fed si-a incheiat ciclul de majorare a dobanzilor si, doar sase luni mai tarziu, in iunie 2019, a inceput sa scada ratele dobanzilor. Acest lucru a consolidat castigurile anterioare ale aurului, ceea ce a dus la atingerea nivelurilor record ale preturilor in 2020 (sprijinit in continuare de actiunile bancilor centrale legate de COVID). In prezent, preturile sunt aproape de niveluri record, de unde se naste intrebarea daca ar putea interveni un alt val de cresteri nemaiintalnite.
Bancile centrale se pregatesc pentru vremuri dificile
De ceva timp, observam nu numai cererea puternica a aurului pentru investitii fizice, sub forma de lingouri sau monede, ci si cererea de aur fizic, din partea bancilor centrale.
Din 2010, cererea medie de aur a acestor institutii a fost de aproximativ 400-500 de tone anual, ceea ce a reprezentat mai putin de 10% din cererea totala anuala de aur. In 2022 am asistat la o evolutie. Bancile centrale au achizitionat peste 1.000 de tone de aur pe parcursul anului, ceea ce nu a fost doar un record istoric, ci a reprezentat peste 20% din cererea globala totala si a depasit aproape intreaga cerere de investitii. Achizitiile de aur de catre bancile centrale pot semnala ca lumea este destul de ingrijorata de viitor.
Pe de alta parte, trebuie remarcat faptul ca printre cumparatori se numara, in primul rand, banci centrale din tarile in curs de dezvoltare sau cele care se lupta cu inflatia. Printre cei mai mari cumparatori au fost China, India, Turcia si Rusia. Insa, liderul in achizitii in acest an este Singapore, care poate schimba perceptia ca doar bancile centrale din tarile emergente cumpara aur.
Primul trimestru al anului 2023 a fost si el exceptional in unele privinte, deoarece niciodata pana acum nu s-a cumparat atat de mult aur la inceputul anului. Au fost achizitionate aproximativ 228 de tone de aur in primul trimestru din 2023, care reprezinta aproximativ aceeasi suma pe care bancile centrale au cumparat-o pe tot parcursul anului 2020.
Sectorul bancar si SUA, sub presiune
Piata a fost „atacata" de diversi factori de risc in ultimii ani. Mai intai, a fost pandemia de Covid, apoi razboiul din Ucraina si consecintele sale, iar acum asteptarea globala a unei recesiuni in vremuri de inflatie ridicata.
Problemele din sectorul bancar al SUA au aparut in luna martie a acestui an, ceea ce ne-a amintit de criza din 2007-2009. Bancile regionale din nordul Americii se luptau cu scaderea valorii activelor lor si echilibrarea acestora cu depozitele, ceea ce a dus la preluarea de catre guvern sau alte banci private mai mari a entitatilor mai mici. Desi situatia pare sa fie sub control, exista inca o incertitudine considerabila in randul investitorilor.
O alta potentiala sursa de risc este criza datoriilor din Statele Unite, care impulsioneaza si mai mult pretul aurului. SUA au depasit in acest an limita datoriilor, de 30 de mii de miliarde de dolari, si nu da semne ca se va opri la acest nivel. Presedintele american Joe Biden si democratii se lupta pentru a creste limita creditarii in SUA, nu numai pentru ca statul sa continue sa functioneze normal, ci si pentru finantarea datoriei actuale. Teoretic, daca nu se ajunge la un acord cu Partidul Republican, putem asista la probleme cu rambursarea datoriilor guvernamentale ale SUA. Aceasta problema este agravata de ratele mari ale dobanzilor.
Tensiuni suplimentare intre SUA si China
Relatiile dintre cele mai mari doua economii ale lumii s-au deteriorat semnificativ de la aparitia „baloanelor spion" pe teritoriul SUA, pe care administratia de la Washington le-a pus pe seama Chinei. In plus, Beijingul continua sa creasca tensiunea asupra Taiwanului, care este sustinuta puternic de Statele Unite. In acest moment, nu exista o solutie pentru aceasta situatie tensionata, iar continuarea ei nu va servi redresarii economice globale, care ar putea creste si mai mult cererea de aur.
In ultimele luni, s-a produs o scadere semnificativa a interesului pentru expunerea la aur prin asa-numitele fonduri ETF. In trecut, schimbarile in atitudinea fondurilor ETF, care realizeaza hedging cu aur fizic, au fost determinate de sentimentul pietei pe termen scurt. Criza bancara, scaderea randamentelor si asteptarile privind sfarsitul majorarilor ratelor de dobanda au dus la o usoara crestere a dobanzii pentru ETF-urile pe aur., Cu toate cestea, cel putin deocamdata, avansul nu este suficient de mare pentru a crea fundamental un deficit pe piata.
In acest moment, pentru multe trimestre, observam un exces al ofertei fata de cerere, desi acest lucru s-ar putea schimba cu posibile reduceri de dobanda in SUA, care vor stimula cererea din partea ETF-urilor si vor inclina balanta in favoarea cererii.
Ne putem astepta la noi maxime?
In anumite privinte, aurul a atins noi maxime istorice, desi nu putem vorbi decat de un succes partial. Noi maxime istorice, pana la 2.078 de dolari pe uncie, au fost atinse la o zi dupa decizia Rezervei Federale din 4 mai. Cu toate acestea, maxime record au fost atinse doar pe piata futures, deoarece spot s-a tranzactionat cu cativa dolari sub maximele istorice.
Pe de alta parte, avand in vedere presiunea preturilor si multe incertitudini ale pietei, precum si sansele reduse de redresare globala in conditiile actuale, se pare ca aurul are perspective sa atinga noi maxime in viitor.
Trebuie remarcat faptul ca alte metale pretioase continua sa se tranzactioneze la distante semnificative de maximele istorice si par sa fie puternic supravandute in comparatie cu alte clase de active. Acest lucru este valabil mai ales pentru argint sau platina, care au subperformat in comparatie cu aurul.
Desigur, in cazul in care inflatia va relua cresterea si probabilitatea de majorare a dobanzii din partea Fed capata amploare, perspectivele pentru aur se pot schimba. Pe de alta parte, majorari suplimentare ale dobanzilor din partea bancii centrale ar pune presiune mai mare asupra economiei.
Foto: pixabay.com