Adevarurile unui om controversat - Tiberiu Urdareanu

Adevarurile unui om controversat - Tiberiu Urdareanu saraciecoruptieeconomietiberiu urdareanu

Despre efectul distrugator al coruptiei, distrugerea firmelor autohtone, excluderea Romaniei din marile proiecte si perpetua noastra saracie
Intr-o foarte interesanta lucrare , republicata in “Le Monde diplomatique (27.02.2017), Tzvetan Todorov abordeza problema utilizarii bune sau rele a memoriei (Du bon et du mauvais usage de la memoire ). Mai exact el discuta despre statutul prezentarii adevarului in viata privata si in viata publica.

El face o distinctie importanta, care-mi place .

In viata privata “relatia dintre cuvinte si lume se subordoneaza relatiei dintre doi indivizi , acela care vorbeste si acela care asculta . Asa ca pot sa-mi asum luxul de a nu spune adevarul daca-mi voi face prietenul sa sufere . Pot de asemenea sa refuz sa ascult o informatie daca risca sa-mi perturbe confortul”.
 Este ceva asemanator metodei maieutice pe care o folosea Socrate . Cand cineva voia sa-i dezvaluie informatii despre unul dintre elevi trebuia sa treaca prin proba celor trei filtre : siguranta ca spune un lucru adevarat despre un altul, siguranta ca spune un lucru bun despre un altul si siguranta ca spune un lucru util pentru Socrate.

In viata publica “este bine sa spui adevarul. Cand analizez o informatie nu trebuie sa ma intreb inainte de toate “de ce este ea dezvaluita ?” sau “va fi ea de interes?”. Intrebarea fundamentala vizeaza caracteristica ei de a fi adevarata “. In viata publica trebuie sa expui adevarul.

Goebbels a fost primul care a dezvaluit faptul ca masacrul de la Katyn a fost realizat de rusi si faptul ca era un mare lider nazist nu a stirbit valoarea de adevar a dezvaluirii sale . Ignorarea adevarului dezvaluit de el s-a facut doar in mintile unor oameni nu foarte inteligenti sau plini de prejudecati (cam acelasi lucru).

Pornind de la aceste considerente imi permit sa analizez adevarurile expuse in spatiul public de catre controversatul om de afaceri Tiberiu Urdareanu. Este vorba despre doua interviuri lungi pe care le-a acordat site-ului Profit.ro. A ales acest site pentru ca in baza de date Reuters – considerata ca fiind cea mai demna de incredere la capitolul stiri relevante - este mentionat ca sursa de informare romaneasca fara “fake news’ (stiri false).

 Mie , cel putin, aceste doua interviuri mi-au propus solutii posibile la problemele pe care le-am abordat frecvent in materialele mele:

- de ce coruptia din interiorul tarii distruge economia romaneasca si-i tine in saracie pe romani?
- care ar fi domeniile in care Romania s-ar putea dezvolta in planul afacerilor?
- care este imaginea reala a pietei interne de afaceri?
- exista o actiune voluntara de distrugere a capitalismului autohton?
- de ce Romania nu conteaza pe fluxurile mondiale de materii, energie si informatii?
- ce este de facut?

De ce coruptia din interiorul tarii distruge economia romaneasca si-i tine in saracie pe romani?

Tiberiu Urdareanu detine o companie -UTI – cu o cifra de afaceri de 140 milioane de euro/an. In zilele bune compania a lucrat cu 3000 de angajati.
Este acuzat de coruptie si este judecat, sub control judiciar, alaturi de primarul din Iasi, Gheorghe Nechita. A avut o tentativa de a da mita 10% din valoarea unui contract de management al traficului rutier . Se asteapta ca in curand sa fie acuzat si condamnat.

A doua zi dupa arestarea lui a aparut pe o lista neagra a bazei de date Reuters din Londra, lista care a ajuns la toate marile companii (cotate la cele mai importante burse din lume)  la toate bancile importante, casele de avocatura si auditorii de prestigiu. UTI si-a pierdut credibilitatea, furnizorii importanti de componente pentru proiectele sale -unele fiind produse unicat- credibilitatea bancilor, accesibilitatea la licitatii, din lipsa de parteneri tehnologici.
Majoritatea “stakeholderilor” ( organizatii si persoane implicate intr-un proiect) refuza sa lucreze cu cei suspectati de coruptie din doua motive : 1) ca sa nu se “pateze”; 2) de teama ca nu-si vor recupera banii.

Acest studiu de caz poate fi generalizat si poate explica de ce marile companii refuza sa investeasca semnificativ in Romania. De ce nu se creeaza locuri de munca, ci se diminueaza (UTI a ajuns de la 3000 de angajati la 1800 si este posibil ca numarul lor sa scada si mai mult).

Care ar fi domeniile in care Romania s-ar putea dezvolta in planul afacerilor?

UTI a obtinut aproximativ 25 milioane de euro/an prin contracte de “facility management” (servicii de mentenanta). Dupa parerea lui Tiberiu Urdareanu nu i se acorda importanta cuvenita acestui domeniu in Romania. In mod curent s-au realizat investitii importante care dupa perioade de garantie de 1,2,3 ani s-au degradat pentru ca nu a continuat contractul de “facility management”.

UTI a trait o astfel de experienta in cazul contractului de management al traficului din Bucuresti. Dupa 3 ani de garantie si 2 ani de servicii de mentenanta gratuita lucrurile s-au degradat irevocabil. In general, considera Tiberiu Urdareanu, investitiile nu sunt gandite pentru toata durata lor de viata ci numai pana la “taiatul panglicii”. De asemenea, dupa 27 ani de experienta in afaceri Tiberiu Uradreanu considera ca este mai rentabil sa investesti in servicii decat in marile proiecte.

In cazul serviciilor, daca ai tot timpul un personal calificat (ceea ce nu este usor), poti obtine un “cash flow” ( bani cash) lunar, prin plata pe factura.

In cazul proiectelor trebuie sa faci o mare investitie personala la inceput. La sfarsitul proiectului astepti sa-ti recuperezi banii. De multe ori beneficiarul uita sa mai plateasca.

Care este imaginea reala a pietei interne de afaceri?

Marjele de profitabilitate a companiilor s-au diminuat mult in ultimii ani . Competitia intre companii s-a ascutit in conditiile in care proiectele s-au diminuat (mai ales cele pe bani europeni) si piata s-a restrans. Mult trambitatul PIB cu alura de tigru nu s-a simtit pe piata de capital romaneasca, nici in investitii, nici in infrastructura. Piata autohtona a firmelor capitaliste nu creste, se diminueaza. PIB-ul duduie, dar de febra. Duduie consumul de produse aduse din import si imprumuturile care ne impovareaza. Si in Polonia PIB-ul se bazeaza pe consum dar pe consumul intern, nu din importuri.

Noi ii imbogatim pe producatorii din alte state . Se spune ca  domeniul IT&C ar aduce cea mai mare pondere de crestere economica. Da, dar tot intr-un mod nesanatos, ne spune domnul Tiberiu Urdareanu care are un sector IT important la UTI.  Comunicatiile (C-ul din titulatura) sunt controlate total de companiile internationale de telecom. IT-ul este si el dominat de companiile internationale. Ele angajeaza IT-ist romani stralucitori dar proprietatea intelectuala si valoarea adugata este share-uita in alte tari. Statul nostru nu gaseste retete sa sprijine companiile autohtone. De fapt, nici nu vrea.

De ce Romania nu conteaza pe fluxurile mondiale de materii, energie si informatii?

Dupa parerea lui Tiberiu Urdareanu statul roman ar trebui sa faca mult mai mult pentru a introduce companiile romanesti pe fluxurile importante de materii, energie si informatii. Cu sprijinul consistent al statului, Polonia a implantat peste 100 de companii in Romania. Noi avem 3 companii in Polonia. Este adevarat, implantate fara nici un sprijin statal. UTI a pierdut , de exemplu, o licitatie in Kuweit, de 450 milioane de dolari . Tema era securizarea intregii industrii petroliere din Kuweit.

Dupa o licitatie de 2 ani UTI a fost listata pe un short list si a iesit in final pe locul 2 dupa o companie din Coreea de Sud. Eximbanc-ul nu a vrut sa contribuie cu o suma substantiala la creditul ce trebuia avansat iar sud-coreenii au venit cu un credit mare subventionat de stat. Mai mult decat atata, desi benefiaciarul isi dorea acest lucru, ambasadorul nostru din Kuweit nu a vrut sa dea o scrisoare de garantie pentru UTI. De altfel guvernantii nostri au o teama organica sa insoteasca companiile romanesti pe piata internationala. Tiberiu Urdareanu spune ca aceasta teama ar proveni din evitarea catalogarii lor ca si corupti. Se poate . Dar mai curand cred ca este vorba de o crasa incompetenta si de evitarea momentului in care acest lucru va fi perceput si va deveni rizibil.

Unul din cele mai mari rateuri ale Romaniei in ceea ce priveste ocuparea unei pozitii pe un flux international esential a fost evitarea participarii al cel mai mare program investitional international : “drumul matasii”, promovat de China. S-a gasit un fals argument- sa nu suparam Europa. Au iesit din proiect Portul Constanta, canalul Dunarea-Marea Neagra si calea fluviala Dunarea-Rin.

 Exista o actiune voluntara de distrugere a capitalismului autohton?

Dupa parerea lui Tiberiu Urdareanu exista o actiune voluntara de distrugere a capitalismului autohton. Deja au fost falimentate marea majoritate a companiilor cu capital autohton din domeniul infrastructurii, fie ca vorbim de infrastructura IT, de autostrazi sau de infrastructura critica. Eliminarea capitalului autohton inseamna diminuarea de taxe, impozite si locuri de munca. Pe termen lung.
“Impresia mea este ca Romania are un “to-do list” ca tema economica sa isi distruga companiile mari cu capital autohton, in loc sa le vindece”, spune Tiberiu Uradreanu.

Eu ii dau dreptate si cred ca acest lucru il fac, uneori, guvernantii cu asistenta de specialitate. Faptul ca recent Consiliul Judetean Dambovita l-a invitat pe ambasadorul rus sa-l laude pentru contributia Rusiei...la distrugerea economica a judetului,este cel putin simptomatic. Sa nu uitam ca o companie ruseasca a distrus Combinatul de oteluri speciale din Targoviste, dupa ce l-a cumparat pe nimic, pentru a nu face concurenta companilor similare rusesti. 13.000 de muncitori au ramas fara lucru. Si erau dintre cei mai calificati otelari din Europa, indraznesc sa spun (am lucrat 4 ani acolo, ca sociolg).

 Ce este de facut?

Dupa parerea lui Tiberiu Urdareanu solutia dezvoltarii economice a Romaniei s-ar afla in dezvoltarea a doua paliere:

- Gasirea si sprijinirea unui lider puternic care sa nu aiba mintea stricata sau
deformabila  -tema grea;
- Imbinarea sustinerii dezvoltarii IMM-urilor cu aceea a marilor companii, capabile sa intre in proiecte mari, pe fluxurile de materii, energie si informatii mondiale

Dupa opinia mea mai trebuie ceea ce Dimitrie Gusti numea vointa natiunii: in jurul acestui lider carismatic, puternic, sa se grupeze toata tara.

Pana atunci , citandu-l pe Tiberiu Urdareanu, situatia ramane una derizorie : “ Romania “colonie de consum” nu are in “to-do list” un capitol de dezvoltare economica organica, interna, nu are voie (de la cine oare, nn) sa aiba companii puternice care sa dea sustenabilitatea si continuitatea progresului”.

Adevarurile lui Tiberiu Uradreanu sunt rostite in conditiile in care el se considera vinovat de decaderea companiei UTI-drept care s-a si retras din business- si isi asteapta pedeapsa, pe care o considera inevitabila. Considera ca de acum inainte va fi “un om patat”. Cu toate acestea, eu ii accept adevarurile.