Acum de ce nu mai suntem Charlie?
halep charlie hebdolibertate exprimarelibertatedemocratie
Dupa ce Simona Halep a castigat turnelul de la Roland Garros, ea a aparut in toate publicatiile importante din lumea asta si in randurile relatarilor tuturor agentiilor de presa.
Si nici revistele de satira nu au ocolit-o, bagand-o in seama, evident, in felul lor. Asa se face ca ea a fost ironizata de aceeasi publicatie pe care, acum trei ani, intreaga lume libera a sarit sa o apere, dupa ce unii dintre bietii sai caricaturisti au fost rapusi de gloante de teroristi.
Caricatura publicata de Charlie Hebdo, in care apare un fel de fiinta tinand in maini trofeul de la Roland Garros, strigand bucuroasa "Fier vechi! Fier vechi!" a inflamat unele... spirite din Romania.
In primul rand, daca te urci pe placa de surf, sus pe valul de manie, nu poti sesiza si autoironia caricatrusitului in legatura cu unul dintre simbolurile nationale franceze, adica turneul de tenis de la Roland Garros, si cu trofeul acestuia.
Cum ar fi fost ca, in secolul 21, in anul 2018, presedintele Frantei, oricare ar fi el, sa se fi apucat sa scrie publicatiei ca terfeleste numele si spiritul turneului de la Roland Garros?
In al doilea rand, si cel mai important pentru romani: acum, nu mai suntem Charlie?
Dupa ce bietii desenatori de la Charlie Hebdo au fost executati, peste tot prin lumea civilizata, inclusiv Romania (!), milioane de oameni au iesit in strada purtand pancarte sau tricouri pe care scria JE SUIS CHARLIE! - adica, in mod individual, "(Si) Eu sunt Charlie!"
De ce au facut asta? Pentru respectarea pana-n panzele albe a LIBERTATII DE EXPRIMARE!!!
Adica, atat timp cat cineva se refera, in tuse subtiri si/sau groase, cu multa, cu putina sau fara inspiratie, cat timp varsa cerneala (tipografica) pe niste foi, si nu sangele cuiva (!!!) are dreptul sa se EXPRIME in legatura cu ORICE!
Il apara insesi legile laice, dintr-un stat liber si democrat! Slava... Domnului, nu traim in vremea Inchizitiei, a monarhiilor absolutiste, a stalinismului si nici macar in ceausista Epoca de aur!
Cel putin la noi, faptul ca, in ianuarie 2015, multi s-au bulucit, in strada sau pe Facebook, sa se dea Charlie, iar, acum, cand vine vorba despre ceea ce a devenit un simbol national romanesc, Simona Halep, le-ar lua gatul altor bieti caricaturisti, sau pretind scuze (!) de la insusi presedintele Republicii franceze ce spune?
Stim noi ce inseamna LIBERTATEA DE EXPRIMARE, in conditiile in care, nici macar romanii care locuiesc in Franta si nici toti francezii nu stiu si nu s-au "contaminat" de ea?
Caci am citit o postare in care, judecand dupa nume, chiar o frantuzoaica, intreaba: "Dau branci cuiva pe scari, motivand ca asta este felul meu de a-mi exprima furia. Este corect?"
Bineinteles ca NU! Iar ce descrie demoazela nu este exprimare ci o FAPTA (!!!) un ACT CLAR DE VIOLENTA, sanctionabil de aceeasi lege laica!!!
Libertatea de exprimare se refera la a-ti... exprima opiniile, prin viu grai sau prin satira, colorata cu niste cuvinte sau cu tempera sau cu o insiruire de imagini in miscare, numita film.
In loc sa ne intereseze ca, in aceste zile, la Bucuresti, peste stransa prietenie franco-romana, a mai fost turnat un strat de beton prin omagierea generalului francez Henri Mathias Berthelot (fara de care poate nu ne-am mai umfla acum narile si plamanii cu
Centenarul Romaniei), pe noi ne intereseaza ca niste bieti caricaturisti din Franta si-au publicat felul lor de a vedea lucrurile?
Meteahna mai tuturor celor care apartin gintii latine, deci si a unora dintre noi si a unora dintre francezi, este ca generalizam. Sta cate unul de-ai nostri, doi-trei ani, poate mai mult, in Franta, dupa care, trage concluzii negative si/sau pozitive, dar... generalizand: "francezii sunt asa", "francezii sunt pe dincolo".
De ce s-ar munci sa ia in calcul ca a ruginit poate in aceeasi localitate, ca s-a "invartit" doar in anumite "cercuri"? De ce s-ar deranja sa fie obiectiv? De ce s-ar gandi ca ti-ar trebui ani ca sa vizitezi (fara a face nimic altceva) Franta?
De ce sa-si bata capul ca Franta inseamna, de fapt, Normandia, Bretania, Burgundia, Savoia, Gasconia, Proventa, Corsica, Alsacia, Lorena, fiecare cu specificul ei si cu specificul oamenilor ei, unii nesimtindu-se tocmai... confortabil daca ii numesti francezi?
A avea pretentia ca stii tu cum sunt francezii (deci, toti!), este la fel cum un francez sau altcineva are pretentia ca stie cum sunt romanii (deci, toti!).
Este atat de greu sa sesizam lucrul asta? Este nevoie sa ne explice, sa ne deseneze ambasadorul Romaniei la Paris si ambasadoarea Frantei la Bucuresti ca nimeni nu are ceva cu noi?
In schimb, intr-o tara, in singurul imperiu in viata, numit acum Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, cetatenilor li se deseneaza, de cel putin 226 de ani (doua sute douazecisisase de ani!), caricaturi cu ale lor capete incoronate.
In Regatul Unit, a facut istorie pentru LIBERTATEA DE EXPRIMARE caricaturistul James Gillray, care, in... 1792, ridiculiza (cu penita si cerneala!!!) la extrem lacomia celui care avea sa devina regele George al IV-lea.
Tot de la autori din Regatul Unit vin "Calatoriile lui Gulliver" (Gulliver’s Travels, publicata in... 1726) si, mai tarziu, "Alice in Tara Minunilor" (Alice’s Adventures in Wonderland) care nu sunt, de fapt, carti pentru copii, ci satire la adresa societatii britanice, cu liderii ei cu tot!
De asemenea, acum cativa ani, prezentatori ai unei emisiuni realizate si difuzate de BBC nu au avut nicio opreliste - nici personala, nici editoriala, nici statala - in a o ironiza chiar pe regina Elisabeta a II-a.
In schimb, in Tarile Romane contemporane cu Gillray, niste desene l-ar fi costat capul (asezonat mai intai cu multa tortura), pe cel care nu a facut decat sa ridice penita, nu pumnalul...
Cat de departe sunt, in anul 2018, aceleasi Tari Romane, intre timp unificate, de acea mentalitate?
Sursa foto: returnofkings.com