ULTIMA ORA: Toader i-a respins pe toti cei 4 candidati la functia de procuror general. Filmul audierilor
procuror general romaniarevocare augustin lazarmagistratitudorel toadersiijsectia speciala magistratijustitie
Cei patru candidati pentru functia de procuror general al Romaniei - Augustin Lazar, Marian Drilea, Gabriela Scutea si Daniel Horodniceanu - au sustinut miercuri interviul, in fata unei comisii conduse de ministrul Justitiei, Tudorel Toader. Fara niciun rezultat. Toader a respins toti candidatii pentru functia de procuror general, inclusiv pe Augustin Lazar, dupa o runda de audieri plina de tensiuni.
Tudorel Toader a declansat, in octombrie 2018, procedura de revocare din functia de procuror general a lui Augustin Lazar. Mandatul lui Augustin Lazar, unul dintre candidatii respinsi, se incheie pe 29 aprilie.
Miercuri au fost sustinute interviurile pentru selectarea unei propuneri de numire in functie.
Fiecare candidat a avut la dispozitie aproximativ 30 de minute pentru a face o prezentare a Ministerului Public, a eventualelor disfunctii si vulnerabilitati identificate, dar si propuneri de remediere a acestora, dupa care au raspuns intrebarilor puse de membrii comisiei de examinare.
Propunerea ministrului Justitiei ar fi trebuit inaintata Sectiei pentru procurori a CSM, in vederea obtinerii avizului, urmand ca, dupa aceea, Tudorel Toader sa inainteze propunerea presedintelui Romaniei. Din moment ce in urma interviurilor toti candidatii au fost respinsi, procedura va fi reluata integral.
Din comisia de interviu de miercuri au facut parte trei secretari de stat: Mariana Mot, Nicolae Liviu Popa si Octavian Costea, iar candidatii au fost:
Daniel Horodniceanu a candidat pentru al doilea mandat la sefia DIICOT si a fost respins de ministrul Tudorel Toader. Totodata, el candideaza si pentru functia de procuror european din partea Romaniei.
Gabriela Scutea a fost adjunctul Laurei Codruta Kovesi, in vremea cand aceasta era procuror general.
Marian Drilea este procuror la DIICOT Brasov, el fiind cel care l-a anchetat pe fostul sef al ANAF Sorin Blejnar in dosarul "Motorina".
Augustin Lazar, procurorul general al Romaniei.
Iata cele mai importante momente de la audierile pentru functia de procuror general al Romaniei:
Drilea a fost primul magistrat intervievat
Tudorel Toader: Ati spus ca trebuie eliminate tensiunile din sistem. Puteti da doua astfel de exemple de tensiuni?
Marian Drilea: Aceste negocieri pe care reprezentatii abilitati le poarta cu reprezentantii UE in privinta MCV au determinat reactii, atat din parta procurorilor, cat si a judecatorilor. Aceste tensiuni sunt determinate de modul de reglementare a SIIJ si modalitatea in care-si indeplineste atributiile. Foarte multi cred ca aceasta sectie nu ar fi trebuit sa fie infiintata.
Operationalizarea acestei sectii se judeca in cinci instante. Nu trebuie sa se ajunga in situatia ca procurorul general sa aiba calitatea de parat in unele cauze sau sa fie trimise intrebari la CJUE.
Drilea lauda infiintarea SIIJ: "In primul rand ma vad nevoit sa subliniez garantiile legale ale acestei sectii, procurorii sunt numiti de CSM, nu consider ca e imixtiune externa."
Mariana Mot: Din pozitia de procuror general, la momentul la care public au fost semnalate diferite abateri, modalitati de lucru, neconforme cu legea, la diferite directiii, ma refer in mod concret la DNA, abateri in activitatea procurorilor, cum ati gestiona aceasta situatie?
Marian Drilea: Exista parghii legale pentru a efectua controale. Procurorul general poate dispune aceste controale, are aceasta parghie. Astfel de cazuri prezentate de mass-media trebuie urmate de verificari. Totul trebuie facut cu transparenta.
In ceea ce priveste situatia de la DNA, Drilea explica: "Nu a fost gestionata in mod corespunzator, ca pozitia a fost de aparare a persoanelor care astazi se constata ca nu au avut conduita corespunzatoare".
A urmat la interviu Horodniceanu
Tudorel Toader: O intrebare mai sensibila. Intre Olanda si Romania, care este raportul intre numarul de procurori, numarul de locuitori, numarul de cauze pe care le rezolva? Daca sunt particularitati, Olanda-Romania?
Daniel Horodniceanu: Noi avem un numar de 2.900 de procurori, iar ei au in jur de 800 de procurori.
Fostul sef DIICOT insista pe realizarea unei analize functionale a intregului sistem judiciar, care ar trebui sa faca obiectul unei hotarari de guvern.
De asemenea, magistratul a afirmat ca trebuie identificate derapajele din sistem.
"Trebuie trasi la raspundere cei care incalca conduita de magistrat. Putem vedea toate acestea pe pagina Inspectiei Judiciare. Ele trebuie identificati, iar cei vinovati sa fie trasi la raspundere. Este important sa accesam programe europene de pregatire profesionala", afirma Horodniceanu.
"Recuperarea prejudiciilor, pe victime le intereseaza recuperarea pagubei, nu cat a fost condamnarea. Trebuie pus accentul pe investigatiile financiare", prezinta Horodniceanu.
Tudorel Toader: Cineva imi spunea sa respectam recomandarile MCV si GRECO, pentru ca Romania sa respecte prevederile europene si tratatele. Cum vedeti?
Daniel Horodniceanu: Poate fi o discutie si aici. Romania a semnat un tratat cu UE.
Tudorel Toader: Avem o strategie nationala si la DIICOT?
Daniel Horodniceanu: Nu avem o startegia nationala de combatere a crimei organizate. Avem o strategia nationala de combatere a coruptiei.
Interviul lui Augustin Lazar
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, si procurorul Augustin Lazar au avut un schimb de replici cu privire la activitatea procurorilor in perioada comunista. Totul a inceput dupa ce Toader l-a intrebat pe Lazar despre activitatea sa de la Comisia de liberari conditionate de la Gherla.
Ministrul a tinut sa precizeze ca in perioada comunista nu a facut parte din nicio comisie de liberari conditionate.
De altfel, cei doi oficiali s-au contrat de mai multe ori pe parcursul interviului. La final, Toader l-a ironizat pe Lazar, caruia i-a spus ca, daca este nemultumit de rezultate, poate contesta decizia de astazi.
Tudorel Toader: Vreau sa fie fiecare intrebare cu raspunsuri punctuale. Procurorii au o inteligenta superioara, fata de cine? Cand zici superioara ai un element de raportare.
Augustin Lazar: Celor inferiori. Nu vreau sa ofensez pe nimeni. Vreau sa spun ca procurorii fac parte din categoria magistartilor, care cu toti sunt produsul INM.
Tudorel Toader: Ce facem cu cei care nu s-au finisat la INM?
Augustin Lazar: Nu exista oameni care au intrat in sistem fara sa se fi finisat la INM.
Tudorel Toader: Stiu ca stiti ca se filmeaza si vreti sa acoperiti intrebarea. Cand faci o comparatie, care este termenul? Am inteles ca nu vreti sa ofensati pe nimeni.
Ministrul l-a intrebat pe procurorul general despre situatia sechestrelor asiguratori si recuperarea prejudiciilor.
Tudorel Toader: Privind masurile asiguratorii, valoarea lor ati zis ca este 2,3 miliarde de lei. Unii spun ca se iau masurile asiguratorii la un anumit moment, altii spun ca sunt supradimensionate. Cert este ca valoarea lor de piata scade, pana se termina procesul. Diferenta dintre ce raportati si ce se rapoarteaza este semnificativa. Cum facem sa o reducem?
Augustin Lazar: Este obiectivul unui proiect facut in parteneriat cu agentia specializata. Noi vrem sa se poata realiza efectiv recuperarea prejudiciilor. Noi am reusit asta in dosarele de recuperare a unor bunuri din patrimoniul national.
Tudorel Toader: Nu vreti punctual sa ne vorbiti de eventuale nerealizari.
Augustin Lazar: Doresc sa va spun ca, in toate mandatele mele, partea plina a paharului a fost mai mare decat partea goala. Partea goala sunt cateva chestiuni pe care le-am aratat la capitolul vulnerabilitati .Acestea nu pot fi eliminate cu desavarsire.
"Achitari au fost si vor fi, insa ele trebuie analizate si discutate."
Ultimul magistrat intervievat a fost Gabriela Scutea
Secretarul de stat Mariana Mot a intrebat-o pe Gabriela Scutea daca a participat la protestul magistratilor de la Bruxelles: Mi s-a parut mie, sau v-am vazut pe scari la Bruxelles? V-am confundat?
"Sunt cu acelasi pardesiu si cu acelasi fular pe care il am si astazi!"
"Protestul a fost unul tacut. Este o forma de exprimare. Chiar daca a fost dus in afara tarii. Din alt punct de vedere, atat Inspectia Judiciara, cat si niste instrumente ale Consiliului Europei, daca nu gresesc, arata ca obligatia de rezerva a magistratilor nu inseamna ca in situatii deosebite sa nu isi expuna punctul de vedere.
Va rog sa ma iertati pentru exprimarea directa, domnul secretar de stat Costea stie, in situatia in care noi ne-am aflat impreuna la aceeasi masa, in 9-10 februarie, si nu stiam de OUG 7, iar a doua zi ea a fost data, iar noi acolo discutam exact despre transparenta si buna-discutie in general, intre puterile statului, inseamna ca poate ne aflam in acel punct in care obligatia de rezerva este, cum sa spun, are o virgula.
Poate sa duca la exprimarea unui punct de vedere de catre corpul magistratilor. Va repet, a fost un protest tacut, asa cum s-a tinut si in Bucuresti, si in orasul nostru, iar prezenta mea alaturi de anumiti colegi, sa stiti ca uneori m-am gandit inclusiv ca este pentru a nu li se spune: Bai, voi sunteti niste copii abia iesiti din INM. Nu sunt."
Tudorel Toader a insistat in cazul Gabrielei Scutea cu intrebarile privind semnarea protocolului dintre Parchetul General si SRI. Ea a ocupat functia de procuror general adjunct al Romaniei in perioada in care Parchetul General era condus de Laura Codruta Kovesi.
Toader i-a reamintit o declaratie in care Scutea ar fi spus ca protocoalele cu SRI ar fi fost benefice.
"Sunt sigura si-mi asum faptul ca atunci am afirmat ca protocoalele, protocolul din 2009, pe care l-am semnat, incomit, cred ca asa figura, ulterior fiind abrogat de doamna procuror Kovesi, a fost necesar pentru ca el venea sa puna intr-un singur cadru mai multe protocoale existente la nivelul PICCJ, la nivelul PCA Bucuresti, in ceea ce priveste activitatea legata de sederea strainilor in Romania si cred ca mai era unul si cu DNA.
Practic, s-a creat, si din acest punct de vedere se poate spune ca am caracterizat ca fiind benefic, pentru ca era un singur cadru," a precizat Scutea.
Procurorul isi asuma concluziile CCR, in ceea ce priveste constatarea confictului de natura constitutionala.