Starea statului de drept din Romania, pe ordinea de zi la Comisia Europeana: Este inacceptabil ce se intampla la Bucuresti

 

De-a lungul ultimelor luni, oficialii europeni au tot incercat sa clarifice situatia din Romania "cu vorba buna". Au avertizat Guvernul de la Bucuresti sa renunte la intentiile de a modifica Justitia, au comentat acid actiunile de pe plan extern si intern in ceea ce o priveste pe Kovesi si le-au spus clar si raspicat politicienilor romani ca fac pasi inapoi  in comunism si anuleaza progresele inregistrate in justitie.

 

Cum toate aceste semnale de alarma nu au reusit decat sa starneasca interesul presei si sa tina primele pagini ale ziarelor, iar politicienii si-au vazut nestingheriti de ale lor, Comisia a luat in calcul chiar si aplicarea Articolului 7.

 

 

Articolul 7 din Tratatul UE este procedura cea mai radicala de sanctiuni existenta impotriva unui stat membru. Acest mecanism utilizat pana acum doar in cazul Poloniei este prevazut ca o ultima masura fata de o tara care comite o "incalcare grava" a valorilor UE - printre care asupra statului de drept

 

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie sa adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi dupa ce a primit consimtamantul Parlamentului, care trebuie dat cu doua treimi din voturile exprimate si majoritatea absoluta a deputatilor.

 

 Articolul  7 poate duce in cele din urma la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, in special, al dreptului sau de vot in Consiliul UE, organism in care cei 28 de membri definitiveaza legislatiile europene.

 

Urmatoarea etapa este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o incalcare efectiva, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie sa decida in unanimitate si Parlamentul trebuie sa isi dea acordul. Articolul 7(3) prevede sanctiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot

 

In comparatie, procedurile de infringement pe care le poate lansa Comisia impotriva unor tari care incalca normele UE, mult mai obisnuite, nu pot duce in ultima instanta decat la sanctiuni financiare impotriva unei tari.

 

Kovesi, anchetata in Romania, dorita ca procuror-sef in Uniunea Europeana

Unul dintre cele mai fierbinti puncte ale disensiunilor dintre Executivul si Parlamentul Romaniei, pe de-o parte, si institutiile europene, pe de alta parte, este Laura Codruta Kovesi.

Demisa din fruntea DNA cu sudoarea fruntii lui Tudorel Toader care probabil a rasuflat usurat cand si-a dus misiunea absurda la bun sfarsit, nimeni nu se astepta ca fosta sefa DNA sa ajunga atat de departe incat sa candideze la conducerea EPPO.

Practic, Guvernul a sarit din lac in put. Daca Kovesi devenise incomoda si de-a dreptul indiscreta cu cercetarile ei prin averile baronilor, acum, de pe noua pozitie catre care se indreapta, ar putea avea mai multa putere, ceea ce, se pare ca sperie pe cine nu trebuie.

Din acest motiv, Kovesi e posibil sa fie supusa presiunii acesteia atat in tara, unde a fost plasata sub control judiciar, cat si in Occident, unde europarlamentarii romani fac tot posibilul s-o discrediteze.

Si incearca atat de tare incat obtin contrariul. Kovesi are acum sustinerea institutiilor de forta ale UE, care incep deja, din cate vedem sa ia atitudine impotriva regimului "inacceptabil" pe care il aplica PSD-ALDE.

Urmeaza o alta zi importanta pentru Romania

Daca miercuri avem sedinta Comisiei, joi este o alta zi importanta pentru Romania, fiindca pe agenda Parlamentului European se afla votul pentru rezolutia care propune conditionarea fondurilor care ajung in statele membre de respectarea normelor democratice. Mai mult, candidatul PPE pentru conducerea Comisiei Europene, Manfred Weber, propune, in chiar proiectul de candidatura, un nou mecanism de monitorizare si de sanctionare a derapajelor de la domnia legii - un colegiu format din experti, care sa dea Comisiei puterea de a taia banii europeni, acolo unde normele democratice europene nu sunt respectate.

 

Contraargumentul tine, in general, de perceptie: cum sa faca Uniunea Europeana incat sa transmita oamenilor ca nu ei sunt cei pedepsiti, asa cum spun politicienii populisti, ci cei care, odata ajunsi la putere, faulteaza tocmai fundamentele democratice ale statului?

 

Sunt cateva solutii: Manfred Weber, de pilda, propune un mecanism prin care guvernele responsabile sa fie obligate sa acopere ele fondurile europene restrictionate, astfel incat beneficiarii finali - cetatenii - sa nu sufere. E o solutie vulnerabila si ea, pentru ca mizeaza pe o buna-credinta a executivelor, de a nu face rost de bani din noi suprataxari ale populatiei.

 

Acelasi lucru il spune si Frank Engel, care este unul dintre initiatorii principali ai rezolutiei care propune restrictionarea banilor europeni acolo unde guvernele nu respecta procedurile statului de drept: nu e deloc cinic sa le ceri cetatenilor sa isi asume votul pe care il dau si, astfel, si consecintele acestuia.

 

E o strategie sanatoasa pentru Uniunea Europeana lupta la baioneta cu guvernele-problema, de tipul celui al lui Viktor Orban la Budapesta si Liviu Dragnea la Bucuresti? E previzibila retorica politicienilor populisti sau care nu au cale de intors, cum e cazul sefului PSD: Uniunea Europeana ii pedepseste pe unguri/romani.

 

In cazul de la Bucuresti, cel putin, aceasta retorica facila nu are prea multi sorti de izbanda, pentru ca toti liderii europeni au insistat pe diferenta dintre Romania si Guvernul Dancila/Dragnea.

 

Mai mult chiar, cu totii au remarcat discrepanta imensa intre romani - cetateni pro-europeni, atasati de valori democratice - si politicienii Puterii, gata sa scoata la mezat apartenenta europeana, daca altfel nu isi pot salva puterea, libertatea, banii.

Citeste si: Un Brexit paradoxal: Marea Britanie pierde 700 de milioane de euro pe saptamana dar s-a umplut de buticuri de lux