Opozitia ia atitudine: USR propune un proiect de lege pentru modificarea LEGILOR JUSTITIEI
comisia de la venetialegile justitieicodul de procedura penalacodul penalpsdmodificari justitiecsmprocurorijustitie
USR a depus la Camera Deputatilor un proiect pentru modificarea celor trei legi ale justitiei, prin corelarea acestora cu recomandarile Comisiei de la Venetia.
Reprezentantii USR motiveaza aceasta initiativa legislativa prin necesitatea ca legislatia din Romania sa se alinieze la indicatiile Comisiei de la Venetia, care pana acum a criticat dur modificarile aduse de coalitia de guvernare PSD-ALDE asupra Codului penal si Codului de procedura penala.
In avizul Comisiei de la Venetia, dat vinerea trecuta publicitatii, forul european critica OUG 92 care modifica legile justitiei si schimbarile aduse Codurilor Penale, avand si o serie de recomandari pe care le face Romaniei cu privire la legislatia din domeniul juridic.
Astfel, USR a intocmit un proiect legislativ care sa ajute la consolidarea justiei in Romania, in conformitate cu standardele statului de drept si Europei. Propunerea legislativa este semnata in numele initiatorilor de senatorul Edward Dirca si deputatii Dan Barna, Silviu Dehelean si Stelian Ion.
"Scopul prezentei propuneri legislative este acela de a implementa in mod corect si coerent recomandarile Comisiei de la Venetia, prin modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, a Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a Legii nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei”, arata initiatorii, in expunerea de motive, a proiectului legislativ.
Citeste si:
Guvernul vrea sa mai micsoreze din povara fiscala: Care e taxa de care vor scapa romanii
„Principalele recomandari exprimate au fost urmatoarele: reconsiderarea sistemului pentru numirea si revocarea procurorilor de rang inalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor relevante din Constitutie, in vederea crearii conditiilor necesare pentru un proces neutru de numire si revocare, prin mentinerea rolului unor institutii precum CSM si Presedintele Romaniei, astfel incat sa poata echilibra influenta ministrului justitiei; eliminarea restrictiei libertatii de exprimare a judecatorilor si procurorilor; completarea prevederilor privind raspunderea materiala a magistratilor prin prevederea expresa a faptului ca, in absenta relei credinte si/sau a gravei neglijente, magistratii nu sunt raspunzatori pentru o solutie care poate fi reanalizata de o alta instanta; modificarea mecanismului actiunii de recuperare astfel incat sa se asigure ca acesta se pune in miscare daca si dupa ce raspunderea magistratului a fost stabilita prin procedura disciplinara; reconsiderarea infiintarii Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie; recurgerea la procurori specializati, dublata de masuri procedurale eficiente de salvgardare, apare ca o alternativa potrivita sub acest aspect; reexaminarea, in vederea specificarii mai exacte, a motivelor de revocare a membrilor CSM; eliminarea posibilitatii de revocare a membrilor CSM prin votul de neincredere al adunarii generale a parchetelor (inclusiv prin petitii); identificarea unor solutii care sa asigure o participare mai efectiva a reprezentantilor societatii civile in cadrul CSM; abandonarea definitiva a schemei de pensionare anticipata a magistratilor, daca nu se constata ca nu va avea un impact negativ asupra functionarii sistemului judiciar; identificarea unor modalitati de consolidare a supervizarii activitatii serviciilor secrete de informatii", sustine parlamentarii USR, in expunerea de motive.
Proiectul legislativ amendeaza legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, care a fost promulgata de presedintele Klaus Iohannis pe 12 octombrie, fiind publicata si in Monitorul Oficial
"Procurorii se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii. Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de prezenta lege", prevede articolul 3 al proiectului.
In forma in vigoare, articolul 3 arata astfel: "Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justitiei. Procurorii sunt independenti in dispunerea solutiilor, in conditiile legii prevazute de Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Procurorii numiti de presedintele Romaniei se bucura de stabilitate".
O alta modificare prevede durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie, respectiv 3 ani. In forma promulgata de presedinte durata cursurilor este de 4 ani
"Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie este de 3 ani. In al doilea an de cursuri, auditorii urmeaza stagii de pregatire practica la instante si parchete. In ultimul an de cursuri, auditorii efectueaza stagii de practica la cabinete de avocatura, penitenciare, precum si la alte institutii cu relevanta pentru pregatirea profesionala. Institutiile la care se efectueaza stagiile de practica si durata acestora sunt stabilite de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de invatamant. Stagiile de practica sunt organizate pe baza unor protocoale de colaborare intre Institutul National al Magistraturii si institutiile cu relevanta pentru pregatirea profesionala", prevede proiectul de lege.
Proiectul mai stipuleaza ca durata stagiului va fi de un an. In forma promulgata de Klaus Iohannis pe 12 octombrie, durata stagiului este de 2 ani si amendeaza si legea privind organizarea si functionarea CSM
" Revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricand in timpul mandatului, in urmatoarele cazuri: persoana in cauza nu mai indeplineste conditiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; persoanei in cauza i-a fost aplicata o sanctiune disciplinara din cele prevazute de lege pentru judecatori si procurori, cu exceptia avertismentului, iar masura a ramas definitiva. Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii constata incidenta uneia dintre ipotezele prevazute la alin. (1), la sesizarea majoritatii judecatorilor care compun Sectia pentru judecatori sau, dupa caz, a majoritatii procurorilor care compun Sectia pentru procurori, precum si la sesizarea unei adunari generale. Revocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte, in caz de neindeplinire sau indeplinire defectuoasa a atributiilor prevazute la art. 24 alin. (3) lit. a)-g), se propune de o treime din numarul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si se dispune prin votul majoritatii Plenului Consiliului, in prezenta a cel putin 2/3 dintre membrii sai. Hotararea Plenului se redacteaza in cel mult 20 de zile si se comunica de indata”, arata articolul proiectului USR care face referire la Legea privind organizarea CSM.
Partidul de Opozitie mai modifica si articolul privitor la inspectorul sef al CSM
"Inspectorul-sef si inspectorul-sef adjunct sunt numiti de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari in functie, in urma unui concurs care consta in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere respective, urmarindu-se competentele manageriale, gestiunea eficienta a resurselor, capacitatea de a-si asuma decizii si responsabilitati, competentele de comunicare si rezistenta la stres. Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-sef si inspector-sef adjunct se anunta cu cel putin 3 luni inaintea datei acestora", prevede proiectul depus de USR.
Camera Deputatilor este prim for sesizat pe initiativa legislativa, Senatul fiind camera decizionala.