Decizia CCR si deturnarea democratiei
revocare kovesirevocare dnadecizie ccr
Curtea Constitutionala a Romaniei a decis admiterea unui conflict intre Guvern si Presedinte, afirmand ca Presedintele Klaus Iohannis ar fi trebuit sa o revoce pe procurorul sef al DNA, Laura Kovesi.
CE INSEAMNA ASTA?
Pe scurt, ar insemna ca Ministrul Justitiei, un om numit pe criterii politice si validat de catre o majoritate parlamentara, va avea o putere mai mare decat cel mai legitim om din stat, Presedintele, care este ales prin vot secret si uninominal de catre toti cetatenii participanti la vot. In conditiile actuale, CCR
a anulat votul a 6,3 milioane de romani. Apropo de cei ce se plang de “deturnarea votului popular”.
Citeste si:
CCR a decis. Presedintele Iohannis trebuie sa o revoce din functie pe sefa DNA
INTOARCEREA INTR-O EPOCA DE MULT APUSA
Sa revenim cu un mic "reminder" la perioada 1990-2004. Pana atunci, procurorii erau numiti si revocati de catre Ministrul Justitiei. Din acea perioada au ajuns in atentia presei si a procurorilor stenograme prin care decidea si se faceau dosare in care erau implicati liderii PSD si ai Opozitiei in sedintele de partid de pe Kiseleff 10. Dupa aceasta decizie a CCR, Presedintele Romaniei are obligatia de a semna orice document ii trimite Ministrul Justitiei cu privire la revocarile procurorilor. Oricaror procurori. In special cei incomozi.
Acest lucru s-a schimbat in 2004, cand Ministrul Justitiei din Guvernul Nastase, Cristian Diaconescu, care a formulat
Legea 303/2004 si
Legea 304/2007, doua legi necesare si cerute de Comisia Europeana pentru aderarea Romaniei la UE.
Mai mult, decizia CCR din 30 mai 2018 ne poate transforma dintr-o republica semiprezidentiala intr-una parlamentara. Practic, Curtea rescrie Constitutia fara niciun referendum sau consultare cu societatea civila.
DAR AICI AVEM MAI MULTE PROBLEME
Da, formularea “Independenta Justitiei” este o formulare vaga, interpretabila. Ce-i drept, formularea “Procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea Ministrului Justitiei” este o formula de care se poate abuza din plin.
O alta problema este faptul ca in Constitutie nu se specifica nimic cu privire la numirea si revocarea procurorilor. Iar acest lucru l-a constatat chiar Curtea Constitutionala (sic!) in
Decizia 45/2018.
PE MODELUL “DACA-MI TRAG UN PUMN DE MA LAS LAT, INSEAMNA CA AM CASTIGAT SAU AM PIERDUT?”
Nu trebuie sa fii doctor in Drept pentru a vedea ridicolul situatiei. Daca CCR ia o Decizie in contradictie cu o alta Decizie anterioara, cine-i mai neconstitutional: Decizia CCR sau insasi CCR? E ca si cum Curtea isi da singura peste degete. Mai ramane ca, intr-un acces de total delir, sa declare Constitutia neconstitutionala si sa instaureze Legea Junglei. Sau Legea Sharia. Sau Legile lui Asimov. Sau orice legi ii trasneste prin cap majoritatii CCR. Ne putem astepta la orice.
CE POATE SA FACA PRESEDINTELE
De parca Ridicolul n-ar fi fost si asa pe culmi inalte, in statutul CCR, conform Constitutiei Romaniei, paragraful
e arata ca
solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Dupa ce chiar CCR a stabilit, dupa cum am aratat mai sus, ca acest conflict nu a fost de natura constitutionala,
nimeni nu ii poate ordona Presedintelui Romaniei ce sa faca. Nici macar CCR. Serios, cititi Constitutia, citit Statutul Presedintelui si al Curtii Constitutionale. Haos total.
CE S-AR PUTEA INTAMPLA?
Agatandu-se de aceasta Decizie, presedintii celor doua Camere ar putea incepe procedurile de suspendare pe motiv de incalcare a Constitutiei. Desi, domnul Tariceanu, in momentul de fata nu se afla intr-o pozitie prea confortabila, deoarece are ambitii de a candida la urmatoarele prezidentiale si nu ii convine sa detina o functie decorativa si cam golita de insemnatate. S-ar putea, deci, ca procesul de suspendare sa nu aiba sprijinul ALDE. Dar vom vedea.
CONSECINTE PE PLAN ECONOMIC
Nu sunt economist, dar este un lucru stiut faptul ca in situatiile de haos politic, fie ca vorbim de conflicte de natura institutionala si legislativa sau razboaie civile, moneda nationala se va devaloriza (din nou). Va amintiti de scaderea Leului in raport cu Euro, Dolarul si Lira Sterlina din vremea suspendarii lui Grindeanu, apoi Tudose? Exact asta probabil a inceput deja sa se intample in timp ce scriu acest articol. Investitorii si mediul de afaceri nu reactioneaza prea bine la gandul ca ar putea fi furati cu legea-n mana sau fara posibilitatea protejarii fata de abuzurile oamenilor politici. Se creaza o intreaga reactie in lant care va duce la devalorizarea Leului si la inca o lovitura data celor cu credite in Euro. De parca simplele politici fiscale si economice aplicate de Guvern n-ar fi fost suficiente.
UNIUNEA EUROPEANA ...
Va reactiona. Sigur va reactiona. Daca sintagma “Independenta Justitiei” este una interpretabila, stim deja cum o va interpreta Comisia Europeana. Probabil va fi aceeasi
reactie pe care si GRECO a avut-o. Dar asta ramane sa vedem in zilele imediat urmatoare.