Criza de clienti in inchisorile scandinave
tari scandinavedetinutisistemeliberare conditionatapedepsefinlanda
In toti acesti 5 ani de criza mondiala profunda am auzit de tari care intra in incapacitate de plata, de alte tari care isi inchid centralele pe combustibili fosili sau combinatele siderurgice, de actiuni care se prabusesc la bursa, dar n-am auzit niciodata, pana deunazi, de tari care isi inchid inchisorile. Si nu din cauza crizei!
Recent Suedia a anuntat ca isi inchide patru inchisori centrale. Motivul? Lipsa de „clienti”. Daca citim un articol din The Guardian, datat 6 noiembrie 2013, aflam ca fata de 6% cat era procentul persoanelor incarcerate in Suedia in 2004, au mai ramas doar 1% anul trecut, tendinta de descrestere continuand si anul acesta. In tarile scandinave s-a observat ca delicventa a scazut simtitor in ultimii 10 ani si ca aceasta are o legatura directa cu ingreunarea etapelor procedurale care trebuie parcurse pana la incarcerare. In plus, tot mai multe tari europene au adoptat eliberarea de proba, care este la originea scaderii numarului de detinuti din toate inchisorile europene.
Este oare vorba despre o indulcire a pedepselor prin adoptarea regimului deschis in detrimentul incarcerarii? Sau instantele au inceput sa reduca durata incarcerarii? De exemplu, in cazul consumului si detinerii de droguri usoare s-au facut progrese imense. Acum se analizeaza cu atentie circumstantele in care se consuma droguri, facandu-se distinctie intre consumul privat si apartenenta la o retea de traficanti. Pedepsele pentru prima categorie de consumatori de droguri s-au redus de la 14 la 4 ani de detentie. Daca ne gandim ca nu mai putin de 36% din pedepsele cu inchisoarea erau dictate impotriva utilizatorilor si detinatorilor de droguri, fata de numai 25% impotriva hotilor, avem una din explicatiile pentru care inchisorile suedeze, si nu numai ele, au inceput sa se goleasca.
Astfel, prin principiul vaselor comunicante si alte pedepse au fost reduse substantial, mai ales in cazul delictelor minore, care nu au repercursiuni asupra societatii. Unul dintre modelele europene este Finlanda care avea in anii 50 de patru ori mai multi detinuti decat vecinele sale scandinave. In numai 40 de ani, Finlanda a ajuns la nivelul celorlalte state scandinave, desfiintand arestul preventiv pe termene lungi si aplicand arestul la domiciliu, interzicerea dreptului de a parasi localitatea de domiciliu, sau monitoriazarea electronica.
Tarile scandinave au inteles mai repede dacat celelalte tari europene ca o politica mai buna de reducere a delicventei este politica bazata pe solidaritate si moralitate sociala si implementarea unor masuri eficace de preventie, cum ar fi monitorizarea video permanenta a tuturor strazilor si ridicarea gradului de securitate in spatiile publice si magazine.
In cazul Suediei este vorba despre practicarea sistematica a eliberarii conditionate, dupa efectuarea a doua treimi din pedeapsa cu privare de liberatate si constientizarea faptului ca inchisorile au devenit in ultimii ani adevarate scoli pentru invatarea si incurajarea delicventei in loc sa fie institutii de reeducare a detinutilor.