Majoritatea romanilor sustine legea interzicerii fumatului in spatii publice inchise
cum sa te lasi de fumatinterzicere fumat spatii publice
Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului in spatiile publice din Romania este foarte ridicata, iar o mare parte dintre participantii la un studiu IRES legat de obiceiurile, comportamentele asociate si perceptiile legate de fumat ale adultilor din Romania avand opinii favorabile legate de acest act normativ.
Studiul arata ca un sfert dintre adultii romani se declara fumatori, iar patru din zece au incercat sa renunte la acest obicei, in ultimul an.
O treime dintre cei care nu mai consuma tutun sustin ca au fumat.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie - IRES in perioada 21-25 ianuarie 2016 cu privire la fumatul in Romania.
Potrivit studiului, 93% dintre participanti au auzit despre legea care interzice fumatul in spatiile publice din Romania. Procentul celor informati cu privire la aceasta lege, conform declaratiilor lor, creste direct proportional cu varsta respondentilor si cu nivelul de educatie.
79% dintre intervievati au o parere buna sau foarte buna cu privire la aceasta lege si doar una din zece persoane chestionate are o parere proasta sau foarte proasta fata de legea privind interzicerea fumatului in spatiile publice.
Initiativa legislativa este sustinuta de trei sferturi dintre respondenti si 10% dintre ei declara ca sunt impotriva acestei initiative legislative.
30% dintre respondentii care ies in localuri minim o data pe an afirma ca legea anti fumat le va influenta comportamentul referitor la iesirile in oras.
Astfel, 15% vor iesi mai des in oras, 1% vor incepe sa iasa in oras odata cu implementare acestei legi, iar 10% vor iesi mai rar in oras. 69% au spus ca obiceiurile lor nu vor fi influentate de legea amintita.
In ceea ce priveste atitudinea romanilor cu privire la fumat, studiul releva ca fumatul nu este niciodata permis in casele unei jumatati dintre respondenti, iar, in cazul unui sfert dintre intervievati, fumatul este permis doar in anumite camere, nu in intreaga casa.
2% dintre participantii la studiu declara ca, in casele lor, fumatul este permis peste tot.
Opiniile romanilor care nu fumeaza cu privire la fumatori tind sa fie negative.
Desi aproape o treime dintre respondentii nefumatori nu au nici o parere buna, nici una proasta fata de fumatori, ei neconsiderand acest aspect relevant, 61% dintre nefumatorii respondenti au o parere mai degraba proasta despre fumatori.
Aceasta opinie se regaseste cu precadere in cazul persoanelor cu varsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc in mediul rural, dar si al femeilor.
Opt din zece nefumatori sunt deranjati sa stea in preajma fumatorilor si trei sferturi dintre ei afirma ca, daca ar merge in oras si nu ar gasi o masa libera decat la zona de fumatori, ar cauta un alt local unde sa aiba loc la zona de nefumatori.
75% dintre respondenti spun ca nu fumeaza tutun deloc, 18% fumeaza tutun zilnic, iar 7% ca fumeaza tutun mai rar.
Astfel, din totalul populatiei, 25% sunt fumatori. Procentul celor care fumeaza tutun zilnic este mai ridicat in cazul respondentilor cu varste intre 18 si 35 ani comparativ cu celelalte categorii de varsta, in situatia intervievatilor din mediul urban si in cazul barbatilor.
Procentul nefumatorilor este mai ridicat in cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proportia celor care nu fumeaza tutun deloc este mai ridicata in mediul rural.
Aproximativ 26% dintre fumatorii participanti la studiu cheltuiesc intre 1 si 30 lei, saptamanal, pe tigari, aproape o cincime dintre acestia cheltuiesc intre 31 si 50 de lei, iar 30% cheltuiesc intre 51 si 100 lei saptamanal.
Nuami 1% dintre participantii la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumeaza, de exemplu, tutunul de prizat sau cel de mestecat, acelasi procent din populatia investigata utilizand o tigara electronica. 8% dintre intervievati au folosit tigara electronica. Acestia se regasesc, intr-un procent mai ridicat, printre respondentii din mediul urban si printre barbati.
Dintre respondentii care nu fumeaza tutun, 66% nu au fumat nici in trecut, in timp ce 34% au fumat.
Barbatii au fumat tutun intr-o proportie semnificativ mai mare decat femeile. Dintre intervievatii care au fumat in trecut, 63% faceau acest lucru zilnic si 36% mai rar.
Categoria de varsta in randul careia s-a intalnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 - 65 de ani.
Persoanele cu educatie elementara au raspuns intr-un procent mai mare ca au fumat zilnic decat populatia cu studii medii sau superioare. Tot in trecut, respondentii de gen masculin, din mediul urban si cei care locuiesc in Moldova au fumat zilnic intr-o proportie mai ridicata comparativ cu respondentii din celelalte categorii de gen, mediu de rezidenta si regiune.
O proportie ridicata de respondenti care au fumat zilnic in trecut, dar nu mai fumeaza, sunt neutri cu privire la initiativa legislativa privind interzicerea fumatului in toate spatiile publice inchise, comparativ cu cei care au fumat zilnic si sunt impotriva acestei initiativei sau o sustin.
82% dintre fumatori au inceput sa fumeze inaintea varstei de 22 de ani, iar 49% au fumat pentru prima data inaintea de a implini varsta majoratului.
Proportia respondentilor care au fumat inainte de 15 ani este mai ridicata in cazul celor cu studii elementare, al intervievatilor din mediul urban si al barbatilor.
Procentul respondentilor care au inceput sa fumeze inainte de 15 ani si sunt impotriva initiativei legislative privind interzicerea fumatului in spatiile publice este mai ridicat comparativ cu proportia celor care au inceput sa fumeze inainte de 15 si sustin aceasta initiativa sau sunt neutri in ceea ce o priveste.
Respondentii care au inceput sa fumeze dupa 30 de ani sunt intr-un procent mai ridicat de acord cu initiativa legislativa.
46% dintre fumatori spun ca, in total, au cumulat 15 ani de cand fumeaza, iar 53% fumeaza de mai mult de 16 ani.
8% dintre fumatori consuma zilnic mai mult de un pachet de tigari, aproximativ o treime fumeaza intre 16 si 20 de tigari pe zi si 37% fumeaza mai putin de jumatate de pachet zilnic.
Aproximativ o treime dintre persoanele cu varste intre 18 si 50 de ani fumeaza zilnic aproape un pachet de tigari, in timp ce fumatorii cu varste de peste 65 de ani sunt cei in cazul carora procentul intervievatilor care consuma intre 6 si 10 tigari zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de varsta.
Femeile fumeaza intre 1 si 10 tigari zilnic intr-o proportie mai mare decat barbatii, pe cand situatia se inverseaza cand vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 tigari pe zi, unde procentul barbatilor care au acest comportament este mai ridicat.
49% dintre respondentii fumatori fumeaza saptamanal pana intr-un pachet de tigari, iar 48% dintre acestia sustin ca furmeaza mai mult de un pachet pe saptamana.
Ponderea persoanelor care fumeaza mai mult de doua pachete de tigari saptamanal este mai ridicata in cazul respondentilor cu varsta pana in 35 de ani. Respondentii cu studii elementare declara intr-o masura mai mare fata de cei cu studii medii sau superioare ca fumeaza intre un pachet si doua pachete de tigari pe saptamana.
Respondentii din regiunile Sud (inclusiv Bucuresti) si Dobrogea fumeaza saptamanal intr-o proportie mai ridicata fata de cei din alte regiuni pana in jumatate de pachet de tigari, iar cei din Transilvania si Banat intr-un procent mai mare mai mult de doua pachete de tigari.
Aproximativ 52% fumeaza prima tigara in primele 30 de minute ale diminetii. Comparativ cu celelalte grupe de varsta, intervievatii de 36-50 de ani fumeaza intr-o proportie mai ridicata in primele 5 minute dupa trezire; acelasi comportament e valabil in cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educatie.
Respondentii in a caror casa fumatul este permis peste tot raspund intr-o proportie mai ridicata ca fumeaza prima tigara la 5 minute dupa trezire fata de celelalte categorii de respondenti, iar cei in a caror casa fumatul nu este permis raspund intr-un procent mai mare fata de ceilalti ca fumeaza prima data in cursul unei zile la mai mult de o ora fata de momentul in care se trezesc.
Aproape jumatate dintre respondenti isi cumpara tigari de la magazinul de cartier sau magazinul satesc si o cincime dintre intervievati achizitioneaza tutun de la supermarket.
71% dintre cei care au fumat declara ca au renuntat la acest obicei de mai mult de 5 ani de zile. Proportia acestora creste odata cu inaintarea in varsta, dar scade odata cu nivelul de educatie.
Procentul barbatilor care s-au lasat de fumat in urma cu mai mult de cinci ani este mai ridicat fata de cel al intervievatelor care declara acelasi lucru. Participantii la studiu care sustin initiativa legislativa privind interzicerea fumatului in spatiile publice inchise declara intr-o proportie mai mare ca s-au lasat de fumat in urma cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau impotriva acestei initiative.
Dintre respondentii care fumeaza tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist in probleme medicale in ultimul an. Proportia celor care au facut acest lucru este mai ridicata in cazul respondentilor cu varsta cuprinsa intre 51 si 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc in mediul urban si al femeilor.
Un procent mai ridicat al participantilor la studiu care au vizitat un medic se regaseste mai curand printre cei care sunt impotriva initiativei legislative privind interzicerea fumatului decat printre cei care sustin aceasta initiativa sau printre cei care se declara neutri cu privire la ea.
68% dintre fumatorii care si-au vizitat medicul in ultimul an au facut acest lucru o data sau de doua ori si 19% au vizitat un specialist in probleme medicale de trei pana la cinci ori.
Numarul vizitelor la medic in ultimul an creste direct proportional cu varsta respondentilor. In majoritatea cazurilor (83%), fumatorii care au vizitat un medic in ultimele 12 luni au fost intrebati daca fumeaza tutun; procentul acestora este mai ridicat in cazul participantilor la studiu care locuiesc in mediul rural decat proportia celor care locuiesc in mediul urban si au fost intrebati daca fumeaza si, de asemenea, mai ridicat in cazul barbatilor comparativ cu procentul femeilor carora medicul le-a adresat aceasta intrebare.
Opt din zece intervievati fumatori care au vizitat un specialist in probleme medicale in ultimul an au fost sfatuiti sa inceteze sa fumeze tutun; proportia celor care au primit acest sfat creste direct proportional cu varsta.
Patru din zece fumatori care au participat la acest studiu declara ca au incercat sa se lase de fumat in ultimul an de zile; proportia acestora este cea mai ridicata in cazul respondentilor cu varsta peste 65 de ani si in cazul celor cu studii elementare.
Comparativ cu celelalte regiuni, participantii la studiu care locuiesc in Moldova si cei care rezida in mediul rural declara intr-un procent mai mare ca au incercat sa se lase de fumat in ultimele 12 luni.
Aproape o treime dintre cei care au incercat sa inceteze sa fumeze declara ca au reusit acest lucru pentru mai putin de o saptamana, iar o alta treime sustin ca ultima oara cand au incercat sa renunte la fumat au facut acest lucru pentru o durata mai mare de o luna.
Aproximativ o cincime dintre fumatorii intervievati intentioneaza, conform propriilor declaratii, sa renunte la fumat in urmatoarea luna, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesati sa se lase de fumat. Dintre toate categoriile de varsta, respondentii cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani sunt cel mai putin interesati sa renunte la fumat. Acelasi tip de declaratii poate fi observat si in cazul respondentilor din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.
Avertismentele de pe pachetele de tigari nu par sa aiba un impact puternic asupra fumatorilor, tinand cont de faptul ca in ultima luna de zile cea mai mare parte dintre cei care au raspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gandit sa renunte la fumat datorita acestor avertismente. Instiintarile de pe pachetele de tigari au un mai mare impact asupra fumatorilor cu varsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc in Moldova si asupra femeilor.
Studiul a fost realizat pe 2.074 de indivizi de 18 ani si peste. Tipul esantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national. Interviurile s-au desfasurat prin metoda CATI, intre 21 si 25 ianuarie 2016.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML