Exista riscul unei crize alimentare post-pandemie? Ce spun expertii ONU si OMS

Exista riscul unei crize alimentare post-pandemie? Ce spun expertii ONU si OMS onuomspandemieepidemiecoronaviruscovid 19

La ora actuala, populatia lumii este de 7,8 miliarde de oameni. 850.000.000 dintre acestia sunt subnutriti cronic si, in fiecare an, 9 milioane de oameni mor de foame. Este o realitate aproape imposibil de inteles si, tocmai de aceea, nici nu se vorbeste prea mult despre asta. Ca sa punem si mai apasat degetul pe rana, sa mai spunem si ca, dintre cele 9 milioane de morti de foame, 3,1 milioane sunt copii. In timpul scurs de cand ati inceput sa cititi acest text, in lume au mai murit de foame inca 2 copii - cate 1 copil la fiecare 10 secunde.
Conform datelor furnzate de Organizatia Natiunilor Unite, in ultimii 30 de ani numarul persoanelor care sufera de foame s-a redus, insa in mica masura: de la 1,011 miliarde in anul 1990 la 850 de milioane in 2020.

Numarul persoanelor care mor anual de foame este mai mare decat suma deceselor provocate, anual, de SIDA, malarie si tuberculoza.

Cu ce sa comparam cifra de 850 de milioane de oameni care sufera de foame, astazi, in intreaga lume? S-o comparam, de pilda, cu populatia Europei, care este de cca 750 de milioane. Sau cu populatia continentului Nord American, care este de cca 370 de milioane.

Poate ca abia in urma acestor comparatii numarul celor care sufera de foame face trecerea de la statistica la tragedie.
In plina pandemie de COVID-19, reprezentantii a trei organizatii internationale au atras atentia asupra faptului ca "incertitudinile asupra disponibilitatii de produse alimentare ar putea declansa o reducere severa a exporturilor, care ar putea avea drept efect o penurie alimentara la nivel mondial."

Cele trei organizatii semnatare ale comunicatului sunt Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).

In finalul comunicatului, semnatarii atrag atentia asupra faptului ca "In astfel de timpuri, cand ne confruntam cu astfel de probleme, ar trebui sa se faca simtita o solidaritate internationala, pentru a preveni criza alimentara pe care ar putea-o genera pandemia de coronavirus.

Depinde de noi ca, in aceasta perioada, sa facem in asa fel incat foametea si malnutritia care afecteaza milioane de oameni de pe intreaga planeta sa nu capete efecte dramatice."

Frumos spus, cu un mic amendament, totusi: foametea si malnutritia care afecteaza milioane de oameni de pe intreaga planeta A CAPATAT DEJA aspecte dramatice.

Sigur, ar putea fi inca si mai rau decat este acum si, probabil, dupa cum functioneaza astazi lumea, chiar asa va fi.

Recent, Organizatia Natiunilor Unite si-a actualizat previziunile si a emis un comunicat in care atrage atentia asupra faptului ca post-pandemie omenirea s-ar putea confrunta cu o si mai mare criza alimentara, criza care ar putea duce la dublarea numarului celor care sufera de foame in intreaga lume, ceea ce ar declansa o veritabila "catastrofa umanitara".

Intr-o recenta declaratie citata de publicatia britanica The Guardian, David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (agentie specializata a ONU) a afirmat ca "dupa pandemia de coronavirus, omenirea se va confrunta cu o pandemie a foametei."

Iar "pandemia foametei" va duce la recrudescenta miscarilor extremiste, atat de dreapta (care vor sustine ca oricum suntem prea multi, asadar o selectie naturala, chiar provocata de foamete, este binevenita) cat si de stanga (care vor argumenta ca a venit vremea sa dam in cap bogatilor si sa impartim averea acestora celor saraci), in vreme ce solutia corecta ar fi resetarea sistemului economic global de la focalizarea pe acumularea de profit la focalizarea pe o justa intrebuintare a profitului.

Dupa COVID-19 ne va astepta o proba cu mult mai dura, in urma careia omenirea se va reconfigura. In mai bine (posibil) sau in mult mai rau (posibil si cel mai probabil).

Sursa foto: pexels.com