Centenarul Marii Uniri: Astazi, acum 100 de ani. Cum se vedea Romania in presa de acum un veac (III)
primul razboi mondialcentenarcentenarul marii unirimarea unire
Intrata in Primul Razboi Mondial in 1916, de partea Antantei, dupa doi ani de neutralitate, Romania a pierdut, la propriu, teren, Bucurestiul a fost ocupat de trupele germane (in decembrie acelasi an) iar principalele institutii ale statului, Curtea regala, Guvernul, Parlamentul, Banca Nationala, Curtea de Casatie si Justitie au fost nevoite sa se retraga la Iasi.
Astfel, Iasiul a devenit capitala unei Romanii mai mici decat fusese vreodata.
In 1917, in bataliile de la Marasti, Oituz, Marasesti, armata romana a reusit sa apere Moldova in fata ofensivei trupelor Puterilor Centrale dar, dupa ce, din pricina izbucnirii revolutiei bolsevice, nu a mai putut conta pe sprijinul armatei ruse, a fost nevoita sa semneze (in martie, la Buftea - forma preliminara, apoi in mai, la Cotroceni - forma finala) un Tratat de pace umilitor cu Puterile Centrale.
Cele doua camere ale Parlamentului au ratificat tratatul, dar acesta nu a fost niciodata semnat si promulgat de catre Regele Ferdinand.
Desi unirea Basarabiei cu Romania fusese votata la 27 martie/9 aprilie 1918, la Chisinau, de Sfatul Tarii, si ratificata prin decretul regal din 9/22 aprilie 1918, Romania se gasea intr-unul dintre cele mai neprielnice momente ale istoriei sale, "captiva" a unui tratat de pace care aproape ca-i anula existenta si cu teritoriul ciopartit.
Viata insa, cu bune si cu rele, mergea mai departe. Vom face, in serial, o calatorie prin Romania de acum 100 de ani, rasfoind doua dintre ziarele care apareau in epoca: cotidianul de limba romana "Drapelul" de la Lugoj, si cotidianul "Renasterea", care aparea la Bucuresti.
Militarii romani demobilizati din Moldova se intorc acasa, in teritoriul ocupat de germani. Pe drum fac foamea si sunt umiliti, bogatanii Iasului si imbogatitii de razboi petrec cu lautari prin carciumile si bodegile orasului. In plin conflict mondial cineva are ideea construirii unui tunel pe sub stramtoarea Gibraltar, functionarii demobilizati nu mai gasesc de lucru, spectacolele cu atractii mondiale se tin lant, politicienii se gandesc sa modifice Legea electorala, iar jurnalistii comenteaza ca degeaba vor fi alegatori mai multi daca nu vor fi "luminati" si "constienti", marele tenor rus Feodor Ivanovici Saliapin primeste pentru concertele pe care le sustine pe scena Operei din Moscova cate un saculet de faina, Moldova si Basarabia sunt afectate de inundatii…
"Drapelul", 9 iulie 1918
Raspunsul Senatului la mesajul Regelui
Sire!
Senatul ales in vremuri grele, dar in deplina libertate a corpului electoral, aduce Maiestatii Voastre expresiunea respectului si devotamentului sau. Patruns de gravitatea imprejurarilor, el va chibzui cu maturitate asupra mijloacelor de vindecare a relelor pricinuite de razboiul din care am iesit.
In acest razboiu tara a dat dovada de un patriotism si de un spirit demn de admiratia tuturor. Ramasa singura sa combata in contra unor forte covarsitoare, fiii sei au dus lupta inegala cu o vitejie care a pus intr’o vie lumina valoarea rasei noastre (...)
Stiri marunte
Din Moscova se comunica ca celebrul cantaret de opera rusesc Saljapin a incheiat contract cu directorul operei de acolo, ca in loc de bani sa primeasca pentru fiecare reprezentatie cate 16 punzi de faina.
Informatiuni
Asasinarea ambasadorului german din Moscova
Vineri inainte de amiazi s-au prezentat la ambasada germana din Moscova doi domni streini si au cerut permisiune sa vorbeasca cu ambasadorul. Ambasadorul, contele Mirbach, a primit streinii in prezenta secretarului de ambasada si a unui oficer german.
La intrare indivizii au scos imediat revolvere si au puscat asupra ambasadorului, ranindu-l in cap. Dupa aceea au aruncat cateva grenate de mana intre cei prezenti, sarind apoi prin fereastra au disparut.
"Drapelul", 11 iulie
Informatiuni
Contrarevolutia din Rusia
"Frankfurter Zeitung" scrie ca dupa stirile cele mai nou sosite din Moscova s-a constatat ca ucigasii contelui Mirbach s-au refugiat intr-un edificiu ocupat de social-revolutionari antantofili aparat cu mitraliere. Atentatul e considerat de semnal la erumperea revolutiei socialistilor ententisti. In Moscova au avut loc lupte, de a caror extenziune inca nu au sosit comunicate.
Explozie de praf de pusca in Viena
Intr-o pravalie de praf de pusca din Viena s-a intamplat eri o groaznica explozie, careia i-au cazut jertfa sapte persoane.
Cauza exploziei a fost nebagare de seama, in urma careia cantitatea mare de praf de pusca ce era ingramadita a luat foc, aruncand in aer plafonul si paretii pravaliei, astfel ca a provocat o panica teribila intre locuitorii din etajele edificiului, fiind constransi sa sara jos prin ferestrii in panzele intinse de pompierii alergati la fata locului.
"Drapelul", 13 iulie
Mica publicitate
Mancarimea, raiele, excemele se pot vindeca mai repede cu alifia Scabeferm originala aprobata prin lege a lui Dr. Flesch. Nu murdareste si e fara miros. A se cere excluziv preparatul lui Dr. Flesch provazut cu marca depusa.
Teatrul Olympia prezinta duminica, in 14 iulie, "Victima sortii", drama in 3 acte. Cu scene artistice pompoase si alte multe piese senzationale cu scene foarte emotionante.
"Renasterea", 9 iulie 1918
Cu cine? Material omenesc pentru recladire
Guvernul a facut cunoscut prin ziare intentiunea ce are de a scoate pe liberali din citadelele lor financiare. Liberalii vor fi scosi de la Banca Nationala, de la Creditele funciare etc., toate aceste asezaminte tot atatea agentii electorale si oficine de exploatare.
Se pune de indata chestiunea cu cine vor fi inlocuiti?
Pana acum era obiceiul ca oricare guvern care putea scoate pe un adversar dintr’un loc bine platit, sa instaleze acolo pe unul din partizanii sai, care sa reprezinte partidul. Trebuie sa recunoastem insa ca media de procopsire conservatoare n’a atins nici pe de departe culmea lacomiei liberale (...)
Un tunel sub stramtoarea Gibraltar
Din Madrid vine stirea ca un decret regal anunta pregatirea constructiei unui tunel sub stramtoarea Gibraltar.
"Renasterea", 10 iulie
Chestia prizonierilor de razboi
Vedem ca in Reichstag cu ocazia discutiei asupra tratatului de pace cu Romania, deputatul liberal Thoma a protestat cu energie contra modului cum au fost tratati prizonierii de razboi de la noi. Din nefericire, stim si noi ca aceasta este una din multele pagini oribile ale purtarii acestui razboi.
Noi nu priviseram decat o fata a posibilitatilor si de aceea dezastrul ne-a surprins fara un plan de retragere, fara depozite in Moldova, fara lagare instalate, fara spitale suficiente caci noi nu aveam nici harta Mizilului sau Focsanilor ca sa stim pe unde sa mergem (...)
O epidemie care se apropie. Ce e cu misterioasa "boala spaniola"? Inca una din surprizele razboiului. Boala vine spre Bucuresti
Ziarele din Iasi au anuntat ca autoritaile sanitare din Moldova au luat grabnice masuri impotriva epidemiei de holera care ameninta sa faca ravagii.
Dupa cat se pare si Bucurestii sunt amenintati de o epidemie, cu mult mai putin primejdioasa, in schimb insa cu mult mai... misterioasa. E vorba de noua si ciudata "boala spaniola". Epidemia este tot atat de misterioasa cum era si aceasta "influenta", sau gripa cum i se mai zice.
Ce sufera demobilizatii la punctele de trecere
Fara nicio organizare, demobilizatii sunt lasati sa rataceasca dupa informatii. Ofiterii si grade inferioare mor de foame. Devastarea magazinelor cu alimente. Gazduirea in localuri insalubre. Calvarul se termina la Braila
Majoritatea oamenilor in ziua demobilizarei lor au primit de la unitate hrana pe trei zile, iar la Galati ei sunt pusi in drepturi dupa 5-6 zile de la sosirea lor, asa incat 2-3 zile ei nu au ce manca, iar cand incep a primi hrana, aceasta nu consta decat dintr-o paine de 350 grame sau cate o gamela de sfaramituri de pesmeti pe toata ziua (...)
Mari inundatii in Moldova si Basarabia
Iasi - 7 iulie. Apele mari umflate de ploi au stricat linia ferata intre Focsani si Valea Seaca pe parcursul Bacau-Marasesti. Linia a fost stricata pe o distanta de 200 m. Si terasamentul distrus in adancime de 1,5 m. Circulatia trenurilor a fost intrerupta.
"Renasterea", 11 iulie
Pe cine nu lasi sa moara...
Greu de stiut la timp si exact ce se petrece in Moldova, in special la Iasi. Cenzura iesana se intrece in vigilenta si energie. La randul sau telegraful iesan are conciziuni si amplificari de acelea care nu in totdeauna ni ingaduie sa avem o viziune deplina a lucrurilor.
Arena Amicii Orbilor
Cunoscutii nostri artisti D-na si D-nul Const. Macri vor starni admiratia publicului. D-lor se vor produce in marea creatiune "Un Randez -Vous" cat si alte dansuri originale executate in transformatii cu un lux exorbitant si bazate pe multa technica si inalte studii coreografice.
In urma cunoscutelor succese suntem siguri ca toata lumea va da navala ca sa mai admire inca odata pe celebrii nostri artisti coreografici.
"Renasterea", 12 iulie
Stropi de cerneala: Anton Naum
In valmasagul razboiului, moartea unei personalitati straine de arme, oricat de stralucita ar fi, trece aproape neobservata. Ce inseamna un strop de roua, fie chiar de diamant, intr-o grindina de sange?
Abia eri am aflat ca in acest rastimp s-a stins din viata batranul poet iesan Anton Naum, membru al Academiei Romane, un fruntas stralucit al "Junimei".
Pentru generatia de astazi, Anton Naum era mort de mult si inca de moartea cea mai cumplita pe care o poate indura un scriitor - o moarte lenta, pe nesimtite, moartea uitarei care nu are nici mormant, nici cruce, nici gloria pietrei funerare cu amintitoare si elogioase inscriptii. Si totusi Anton Naum a fost cineva in literatura romaneasca (...)
Reforma electorala
Inca nu se poate afirma cu preciziune care sunt intentiile guvernului cu privire la reforma electorala.
E bine sa avem cati mai multi alegatori? Un folos real si sigur insa nu vom avea decat dela o massa de alegatori luminati si constienti (...)
Iasii petrec...
Belsugul e belsug. Fericire e cata vrei. Dispozitii de lene cat se poate. Bodegi avem, restaurante se infiinteaza de functionari de curand demisionati. Zarzavatul se vinde cu preturi de farmacie. Si chefuri, ce chefuri! La toate bodegile si restaurantele, cu lautari, cu bogati si dispret pentru nevoile care sugruma saracia statului (...)
Situatia disperata a micilor functionari neocupati
La unele autoritati functionarii intorsi de pe front au putut sa-si reocupe locurile; unii si-au putut primi chiar adaosul de chirie ceeace a mai usurat din traiul greu al omului cu venituri din cele mai modeste.
Se gasesc insa foarte multi functionari, si inca dintre cei mai marunti, adica mai rau platiti, cari venind de pe front unde si-au facut datoria sau din captivitate, unde de sigur n-au putut petrece, isi gasesc familiile in cea mai dureroasa lipsa, iar ei n-au nici strictul necesar existentei lor zilnice (...) Acesti oameni nu conteaza in cercurile politice superioare.
Mica publicitate:
Cititi "Educatia sexelor" si "Cum putem mari cantitatea de viata si paradoxele longevitatii" de Dr. Eracle Sterian
"Renasterea", 15 iulie
Baile Tekirghiol
Anul acesta nu le puteti vizita, in schimb va revansati ducandu-va la Teatrul de Vara din Str. Sarindar 15, unde actualmente reprezentatia o formeaza un program de atractiuni mondiale, ce au avut cele mai grandioase succese pe scenele mari din lume.
Sunt pentru prima oara in Romania si numai pentru scurt timp. E un spectacol care nu admite critica si care-ti atrage atentia admirandu-l, iar la fine pleci incantat si sufleteste racorit de o seara asa frumos petrecuta.
Va urma