Sanatatea este in faza terminala si are nevoie de ingrijire urgenta
romaniasistem sanatateprecarfinantarebani
"Sinteza" apartine siteului italienesc "Osservatorio sui Balcani e Caucaso", conform caruia starea precara a sistemului de sanatate din Romania a scos oamenii in strada, fapt care a influentat si demisia fostului premier, Emil Boc.
Sectorul de sanatate, aflat in centrul protestelor din aceste zile din Romania care au dus la caderea guvernului lui Emil Boc, este in "faza terminala si are nevoie de ingrijire urgenta", scrie portalul
Osservatorio sui Balcani e Caucaso, care dedica o ampla analiza domeniul sanatatii din tara noastra.
Sanatatea isi "pierde viata"
Starea clinica a sanatatii din Romania este ingrijoratoare. Chiar sectorul care ar trebui sa raspunda nevoilor sanitare ale unei populatii afectate deja de criza economica si de austeritate este intr-un pericol mai mare de a-si "pierde viata", daca se poate spune astfel, noteaza publicatia mentionata.
Desi nu este o informatie de ultima ora, starea de apatie a sanatatii romanesti a revenit in centrul stirilor si a dus la izbucnirea de proteste de peste doua saptamani impotriva guvernului si a presedintelui, care au condus in cele din urma la criza de guvern.
Coruptie, structura precara si exodul cadrelor medicale
Picatura care a umplut paharul si care a redeschis dezbaterea asupra acestei teme, asupra coruptiei raspandite, asupra structurii la pamant si asupra exodului de medici si infirmiere a fost proiectul de lege de modificare a sistemului de sanatate, extrem de criticat si apoi retras.
Un text de lege, prezentat la sfarsitul anului trecut, care propunea privatizarea sistemului de asigurari de sanatate, concurenta intre spitale pentru atragerea de fonduri si pachete de baza pentru asistenta numai pentru cei nevoiasi si cazuri de urgenta, mai noteaza publicatia mentionata.
Pentru toti ceilalti, ingrijire pe baza a cat se poate plati la asigurare. O reforma care ar fi de o importanta vitala pentru sector, dar care in cele din urma a condus la caderea guvernului de centru-dreapta.
Doar 4% din PIB pentru sanatate
Romania are trista pozitia de a fi tara membra a UE care plateste cel mai putin atunci cand vine vorba de cheltuielile publice destinate sectorului de sanatate national: chiar daca cifra a crescut de patru ori in sase ani, Bucurestiul a alocat pentru sanatate in 2011 numai 4% din PIB, circa 5,5 miliarde de euro.
Si chiar daca suma pentru 2012 ar fi crescut la circa 11 miliarde de euro, sectorul ar avea nevoie de o injectare de adrenalina pentru a-si reveni cu adevarat.
Motivele pentru un buget atat de redus si insuficient sunt trei: numarul mic de contribuabili, mai putini de sapte milioane la o populatie care se apropie de 22 de milioane; proasta administrare a resurselor si coruptia, care cauzeaza pierderi in fondurile puse la dispozitie pentru sistemul de asigurari, laboratoare, farmacii si spitale.
Mita - o meteahna de care scapi greu
Mita pentru achiziitiile si furnizarile zilnice de produse pentru pacienti si medici reprezinta un cancer greu de extirpat. In Romania, cei care isi pot permite apeleaza la clinici private care, in ultimii ani, au aparut in special in orasele mari, sau se prezinta chiar la spital cu mita, o traditie care a inceput in epoca Ceausescu dar care a ramas dupa tranzitie, avand garantia unui diagnostic si a unui tratament mai atente din partea personalului medical prost platit. Anul trecut sistemul sanitar roman se baza, la o mie de locuitori, pe 1,9 medici si 7,4 paturi.
Multe schimbari - doar pe hartie
Ce lucruri propunea reforma guvernului Boc retrasa inainte de a ajunge in Parlament? Punctele centrale ale proiectului erau urmatoarele: un sistem binar de finantare a sanatatii - public si privat, crearea unei structuri de asigurari private, formata din 4 - 10 asiguratori sub supervizarea autoritatii publice, un pachet de baza de ingrijire redus la cazurile de urgenta, transformarea spitalelor in fundatii sau companii private care are fi concurat intre ele pentru acapararea fondurilor din asigurari, contributii obligatorii pentru fiecare muncitor de peste 18 ani pentru achizitionarea propriei polite de asigurare, folosirea de medicamente generice si posibilitatea ca fiecare medic sa-si negocieze propriul salariu, mai scrie
Osservatorio sui Balcani e Caucaso.