Luminita de la capatul tunelului dezinfectant
stare alertaridicare stare urgentaiesire izolareepidemie covid19 romania
De cand presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca nu va mai prelungi starea de urgenta, ne-am incercuit cu rosu-n calendare data de 15 mai 2020, sarbatoarea laica a sfintei "liberari" de sub papucul restrictiilor.
Numai ca, pana sa scoatem capul (mascat) din autoizolare, nu am stiut exact ce o sa avem voie si ce nu o sa avem voie sa facem si nici cat vom plati daca incalcam noile reguli.
Nu am stiut nici daca, pentru ca legile adoptate de Parlament trebuie lasate trei zile la "dospit", va exista sau nu un asa-zis vid legislativ, o bula temporala, fara stare de urgenta si fara stare de alerta.
Puzderia de televiziuni trage de presedinte, prim-ministru, ministrul de interne, ministrul sanatatii sa dea declaratii si ei de-abia asteapta.
Se punea, la un moment dat, intrebarea “tu dupa cine te relaxezi?” Suntem ca-n vremurile in care fiecare oras din lumea civilizata, deci care avea orologii, functiona dupa ora lui...
Cei care ne conduc si cei care ne-au condus nu au o singura voce. Nu ca - Doamne fereste! - ar vrea sa le restranga cineva dreptul la exprimare, dar, cand guvernezi o tara este bine sa comunici cat se poate de clar si de concis.
Oricum, de azi inainte, latul se largeste, gradul de libertate creste. Ce vom face cu aceasta libertate? Vom umple parcurile, soselele, Valea Prahovei, Valea Oltului si Autostrada Soarelui sau vom sta, mai intai, sa cugetam daca e bine sa ne reluam atat de curand obiceiurile atat de virusate de pandemie?
Cat timp am stat prin case, iesind numai pentru "asigurarea de bunuri care acopera necesitatile de baza ale persoanelor si animalelor de companie/domestice", fiecare dintre noi trebuie sa fi invatat, daca nu stia deja, sa se apere: sa se spele pe maini; sa se dezinfecteze; sa poarte corect masca; sa scoata corect masca; sa iasa din casa numai daca este musai; sa ocoleasca spatiile deschise si inchise aglomerate.
In timp ce lumea moderna s-a obisnuit sa se teama numai de orice este evident si produce mult si puternic zgomot, coronavirusul este invizibil ochiului si pe cat de nociv pe atat de silentios.
Nici ca exista acoperire mai buna pentru expresia nici nu sti ce te-a lovit.
Indiferent de starile decretate de autoritati, pana sa aiba statul grija noastra, trebuie sa avem grija noi insine, sa ne pazim ca si cand viata noastra ar depinde de asta, caci chiar depinde.
Poate ca adevarata izolare abia acum incepe, cand altii vor da navala crezand ca am scapat, crezand ca noul coronavirus se da dus cu ordonante si decrete.
Cu multa concentare fata de ce este cu adevarat important, cu atentie si igiena vom vedea, la un moment dat, luminita de la capatul tunelului dezinfectant, altminteri, ne vom intoarce de unde am plecat.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML