Enigmatica Tulburare Afectiva Sezoniera ne afecteaza in timpul iernii
tulburare afectiva sezonieramelancolia hibernalaiarnaluminoterapiamealtoninaserotoninale monde
Tulburarea Afectiva Sezoniera este o depresie destul de grava. Se instaleaza iarna si este foarte putin studiata. Exista ipoteza ca ar fi legata de intensitatea luminoasa slaba din timpul iernii
Din ce in ce mai mult se vorbeste despre sociobiologie: stiinta comportamentelor umane conditionate de factorii fizologici si biologici. Acest lucru este cu atat mai actual si mai de luat in consideratie cu cat schimbarile climatice genereaza mari modificari ale parametrilor fiziologici si biologici ai omului.
Ca sa ne intelegem pe noi, sa ne uitam putin la ce se intampla cu comportamentul animalelor din cauza schimbarilor climatice . Adica sa facem putina etologie: stiinta comportamentului animal.
Ursii polari, din cauza topirii rapide a banchizelor de gheata si a limitarii unui mediu de dezvoltare natural al lor, sunt obligati sa consume mult mai multa energie decat de obicei pentru a-si gasi hrana. Scad mult in greutate, alterneaza perioadele de iritare cu cele de somnolenta, mor mult mai des. Noul rege al nordului devine soarele, luand locul ursului polar.
La randul lor, eschimosii, care aveau frecvent crize de isterie si alergau goi pe banchize, se pare ca s-au mai domolit. Crizele de isterie erau provocate de lipsa de lumina suficienta, ceea ce genera o slaba absorbtie a calciului in sange. De cand exista mai multa lumina, prin schimbarile climatice, se pare ca s-au imputinat crizele de isterie si alergatul pe banchiza in costumul lui Adam si al Evei.
Aparent tot din cauza lipsei de lumina se manifesta, in orasele si satele noastre, o tulburare sezoniera, legata de iarna, numita TAS (Tulburare Afectiva Sezoniera).
In Franta, de exemplu, TAS atinge intre 3% si 5% din populatie. Este un sindrom depresiv care se manifesta iarna, incepand cu luna noimbrie si dispare primavara, incepand cu martie. El nu trebuie confundat cu “bluesul hibernal” sau “melancolia hibernala”, mult mai difuz si mai putin grav.
Cu cat iarna este mai autentica – mai plina de zapada si mai lipsita de soare – cu atat TAS se poate manifesta mai intens. O iarna autentica inseamna un deficit de 30%-50% de lumina.
1. Sa nu confundam TAS cu o depresie usoara
TAS sau SAD (Seasonal Affective Disorder), poate fi o consecinta a lipsei de lumina, care provoaca:
- dereglarea productiei de melatonina : lipsa luminii creste productia acestui hormon si induce dorinta de a dormi;
- dereglarea productiei de serotonina : lipsa luminii scade activitatea acestui neurotransmitator (o molecula care transmite mesajul de la un neuron la altul) afectandu-se negativ somnul si buna dispozitie.
Spre deosebire de depresia clasica (bluesul hibernal), TAS se caracterizeaza prin :
- cresterea apetitului, in special pentru zahar;
- instalarea unei letargii profunde: cresterea timpului de somn si somnolenta in timpul zilei;
- dificultatea de a face lucruri simple;
- aparitia de “idei sumbre”.
In Canada, in fiecare iarna, “bluesul hibernal” afecteaza 15% din populatie iar TAS afecteaza 5%-6% din populatie. Una din cinci persoane are comportamente posibil modificate de diminuarea intensitatii luminii.
In UK sunt procente asemanatoare.
2. Ce rol joaca lumina pentru creier ?
Foarte necesara vederii, lumina mai joaca si un alt rol pentru creier: regleaza ceasul nostru biologic.
Iata mecanismul :
- dupa ce au patruns in ochi razele luminoase ating retina;
- mesajul luminos este transformat in mesaj electric si este trimis la creier;
-in creier, mesajul este interpretat de nucleul suprachiasmatic care masoara intensitatea luminoasa externa;
- acest nucleu trimite apoi o comanda hormonala, melatonina, care regleaza somnul si starea de spirit.
- la subiectii sensibili, scaderea intensitatii luminoase hibernale declanseaza dereglarea orologiului interior si perturba secretia de melatonina si serotonina.
Exista o problema
Nu s-a dovedit inca, stiintific, ca exista o legatura puternica intre depresia hibernala si intensitatea luminii.
Din acest motiv, tratamentul cu “luminoterapie” ( ochelari speciali care difuzeaza, din rama, o lumina potrivita) nu poate fi considerat inca decat un efect placebo.
3. TAS se manifesta clinic, dar este putin cunoscut
TAS a inceput sa fie studiat in anii 1980.
Cel mai bun instrument de depistare a TAS-ului este un “chestionar de sezonalitate” conceput de psihiatrul americain Norman Rosenthal in 1984.
El consta din a nota intre 0 (nu este nici o schimbare) si 4 ( exista o schimbare foarte mare) evolutia a sase factori : durata somnului, activitatea sociala, starea de spirit, greutatea corporala, apetitul, nivelul de energie.
Pentru un scor mai mare de 10 puncte, un medic, si numai el, te poate diagnostica cu TAS.
In acest moment TAS ne afecteaza pe multi dintre noi dar este foarte putin cunoscut.
In Franta, instantele publice spun doar ca “episoadele depresive pot fi sezoniere dar sunt foarte rare”.
Nefiind suficient de bine studiat TAS nu are decat statutul de “concept popular”, deocamdata.
In general, desi este maladia psihiatrica cea mai frecventa, depresia ramane o entitate clinica foarte putin cunoscuta.
Suntem in situatia pe care a subiliniat-o sociologul francez Edgar Morin : cu cat cunoastem mai multe despre un subiect, cu atat mai mult adevarul legat de subiect este mai greu de revelat.
Informatii culese din articolul “Depression hivernale: qu’est-ce que le «trouble affectif saisonnier»?” (Depresia hibernala: ce este “tulburarea afectiva sezoniera”?), Mathide Damge, 26.01.2018, LE MONDE
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML