Boala care afecteaza 230 de milioane de oameni in intreaga lume

Boala care afecteaza 230 de milioane de oameni in intreaga lume Este vorba despre malarie, o boala care, in ciuda progresului medicinei, este una endemica pentru 106 natiuni. Si care, din pacate, ramane una mortala, provocand in jur de 400.000 de decese in fiecare an (!).
Numele bolii vine din italiana, "mal'aria" insemnand “aer rau”, si asta deoarece la Roma, unde malaria a bantuit secole in sir, se credea ca boala e provocata de aburii mlastinilor. Astazi stim ca “aerul rau” n-are nicio legatura cu aparitia malariei si ca responsabil pentru toata povestea este tantarul anofel, mai exact un parazit care traieste in glandele salivare ale acestuia.

Parazitul - Plasmodium pe numele sau - profita de faptul ca tantarul “unge” cu saliva locul unde isi inteapa victima (pentru a impiedica sangele sa se coaguleze) si reuseste astfel sa ajunga in corpul acesteia, unde se lasa purtat de canalele sistemului circulator pana la ficat. Iar aici se inmulteste rapid. Urmarea e ca in foarte scurt timp milioane de Plasmodium declanseaza o invazie a intregului corp, lipindu-se de globulele rosii din sange si impiedicand transferul de oxigen catre organele vitale.

Fara tratament specific, sansele de supravietuire sunt nule. Si chiar si cu tratament, supravietuirea nu e garantata, pentru ca tot mai multe medicamente isi pierd eficacitatea. De vina e faptul ca acest parazit se poate deghiza, modificandu-si frecvent proteinele de pe suprafata si evitand astfel sa fie recunoscut de catre sistemul imunitar. Iar cele 5.000 de gene ale sale sunt si ele in proces constant de mutatie, oferindu-i o abilitate deosebita de a dezvolta rezistenta la medicamente.

“Rezistenta la medicamente a Plasmodium este o amenintare serioasa. Istoria ne-a invatat ca, de fiecare data cand am crezut ca am pacalit malaria, am primit o lectie umilitoare. Avem de-a face cu un parazit foarte incapatanat”, afirma dr. Robert Newman, coordonatorul programului anti-malarie al Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Sunt cca 230 de milioane de bolnavi de malarie in lume...

...si numarul lor nu scade deloc, dimpotriva. Peste 1,5 milioane de oameni se imbolnavesc in fiecare an de malarie, iar cca 400.000 mor. Cele mai afectate sunt tarile din zonele subtropicale si tropicale (in special din Africa, Asia de sud-est, America Latina), dar trebuie sa stiti ca boala ameninta si cetatenii din tarile bogate.

In cazul acestora din urma poate fi vorba fie de o “malarie turistica”, contractata in timpul calatoriilor exotice, fie de o “malarie de aeroport”, transmisa de tantarii furisati in avioane si care ajung sa infecteze oameni din aeroporturi aflate la mii de kilometri distanta.

Malaria, cum spuneam, este extrem de greu de eradicat. Incercari au fost destule, dar rezultatele, desi promitatoare in prima faza, si-au aratat ulterior neajunsurile. Chinina, de exemplu, o substanta extrasa din scoarta unui copac originar din Peru si Ecuador, opreste reproducerea parazitului malariei, dar din pacate actioneaza pe termen scurt, iar luata prea des poate avea efecte secundare, printre care si pierderea auzului (mai buna s-a dovedit clorochinina, un produs sintetic).

Apoi, in anii ’40, chimistul elvetian Paul Muller a pus la punct dicloro-difenil-tricloretanul, un insecticid foarte eficient (mai cunoscut sub numele de DDT) care, folosit chiar si in cantitati foarte mici, elimina tantarii pentru luni de zile, destul cat sa intrerupa ciclul de transmitere a malariei. Pentru descoperirea sa, Muller a primit in 1948 premiul Nobel pentru medicina.

Inzestrata cu aceste noi arme, clorochinina si DDT-ul, Organizatia Mondiala a Sanatatii a lansat in 1955 “Programul global de eradicare a malariei”, cu scopul de a elimina boala in 10 ani. S-au cheltuit miliarde de dolari, au fost pulverizate anual zeci de mii de tone de DDT pentru controlul populatiei de tantari si rezultatele s-au vazut - malaria a disparut din multe zone (inclusiv din Balcani).

A fost insa clar ca aceasta campanie era, totusi, prea ambitioasa. In cele din urma, resursele financiare ale programului s-au terminat, iar acesta a fost abandonat in 1969. Si, colac peste pupaza, la putin timp dupa esecul programului, controlul tantarilor a fost lipsit de principala sa arma, DDT-ul. Problema a fost folosirea abuziva a acestei substante - nu din partea celor care luptau cu malaria, ci a fermierilor, in special a cultivatorilor de bumbac, care incercau sa-si protejeze recoltele.

Insecticidul era atat de ieftin, incat era aplicat in doze de cateva ori mai mari decat cele necesare. Si, acumulat in sol, el polua cursurile de apa si afecta animalele si pestii, oferind o imagine atat de sumbra incat in cele din urma utilizarea sa in agricultura a fost interzisa (chiar daca nu era toxic pentru oameni). S-au facut exceptii pentru controlul malariei, insa DDT-ul a devenit aproape imposibil de procurat.

Si-apoi a venit cea mai mare lovitura: parazitul malariei a suferit noi mutatii care l-au facut imun la singura arma ramasa in lupta contra acestei boli - clorochinina. Cercetarile au trebuit sa fie luate de la capat.

In momentul de fata, exista anumite sperante
pentru producerea unui vaccin antimalarie eficient

Si aceste sperante se bazeaza pe un fenomen ciudat, descoperit in anii ’70. Cercetatorii au observat atunci ca, daca expun tantarii unui val de radiatii, pot afecta parazitul Plasmodium din glandele acestora, iar oamenii intepati de acesti tantari iradiati dezvolta imunitate la malarie. Explicatia data a fost ca prin iradiere parazitii isi pierd abilitatea de deghizare si, pastrandu-si forma, pot fi recunoscuti drept corpuri straine si anihilati de sistemul imunitar.

Mai este insa mult pana la eradicarea malariei, unul dintre motive fiind si costurile considerabile ale cercetarilor in domeniu. Compania GlaxoSmithKline a cheltuit deja 300 de milioane $ in ultimii 25 de ani pentru dezvoltarea unui vaccin (Mosquirix) care contine un fragment de Plasmodium dintr-o prima etapa a sa de dezvoltare, care poate invata sistemul imunitar uman sa se apere de parazit.

Este vital sa se formeze aceasta capacitate de aparare care sa se activeze rapid in cazul unei infectari, deoarece parazitului ii trebuie doar 30 de minute pentru a ajunge la ficat. Rezultatele de pana acum sunt incurajatoare, dar, chiar si in absenta unor complicatii, oficialii OMS apreciaza ca vaccinul nu este eficient decat in 50% din cazuri.

In Romania, malaria a fost eradicata in anii ’60, prin eliminarea tantarului anofel. Studii entomologice arata ca mai exista subspecii de anofel, dar se pare (pana la proba contrarie) ca acestea nu pot transmite Plasmodium. Datele de la Centrul National de Supraveghere si Control ale Bolilor Transmisibile arata ca in ultimii ani la noi in tara au fost raportate 43 de cazuri de malarie de import, cu doua decese. Cazurile au provenit din Africa, Asia si Europa (Grecia) si toate au fost diagnosticate si tratate in Romania.

O concluzie de bun-simt

Turistii care calatoresc in zone exotice trebuie sa solicite sfatul medicului cu cel putin 1 luna inainte de calatorie, pentru a primi recomandari specifice de chimioprofilaxie sau alte masuri preventive. Chimioprofilaxia antimalarica este deocamdata singura masura eficienta de prevenire a bolii, in conditiile in care este stabilita si urmata corect.

Paradoxal insa, turistii nu acorda foarte multa atentie acestor masuri de prevenire impotriva bacteriilor si virusilor care le-ar putea pune viata in pericol in timpul vacantelor (poate si pentru ca pliantele agentiilor de turism nu sufla un cuvintel despre acest pericol). Si ar trebui sa le acorde atentie, mai ales in aceasta perioada de incalzire globala, cand temperaturile ridicate permit insectelor purtatoare de paraziti sa supravietuiasca pe timpul iernii.

Poate ca lucrurile vor fi intelese mai bine daca tinem cont de spusele biologului Joshua Lederberg, laureat al Premiului Nobel, care a conturat la un moment dat, foarte plastic, gravitatea situatiei: “In competitia dintre diferitele forme de viata, nu exista nicio garantie ca oamenii vor iesi invingatori.”

Sursa foto: www.pexels.com