Aplicatii spectaculoase ale tehnologiei de imprimare 3-D
Apasati CTRL + P pe tastatura si imprimanta 3-D bio conectata la computerul dvs. va realiza un pancreas perfect functional. Sau un rinichi. Sau un ficat. Nu e science-fiction. Marele vis al medicilor implicati in transplanturi, acela de a avea disponibil la comanda un anumit organ, s-ar putea sa devina destul de curand realitate.
Sperantele medicilor se bazeaza pe imprimarea tridimensionala, o tehnologie care are deja 15 ani vechime si care in acest moment se foloseste frecvent pentru constructia de prototipuri industriale sau chiar pentru piese finite.
Ideea este ca un obiect poate capata forma prin “imprimare” strat cu strat, fiecare strat fiind format din mici particule de plastic, rasina sau metal. Iar daca in locul acestor particule se folosesc celule umane, atunci, da, e posibil sa se construiasca organe.
Imprimanta 3-D care poate lucra cu celule umane chiar exista. Ea a fost pusa la punct in urma colaborarii intre firmele Organovo, specializata in medicina regenerativa, si Inovatech, specializata in echipamente automate. Costa cca 200.000 $ si permite plasarea de celule de orice tip dupa un anumit tipar tridimensional. Cum functioneaza?
Mai intai se preleveaza celule de la pacientul caruia ii este destinat viitorul organ, ca sa nu existe un proces ulterior de respingere, aceste celule se inmultesc apoi in laborator si cu “recoltele” astfel obtinute se alimenteaza bio-imprimanta.
Celulele sunt aglomerate in picaturi fine (10.000-30.000 de celule intr-o picatura cu diametrul de 100-500 de microni), iar aceste picaturi sunt depuse, strat dupa strat, cu ajutorul unui cap de imprimare. Evident, intreg procesul este ghidat printr-un sistem de calibrare pe baza de laser si are loc intr-un compartiment sterilizat.
Un al doilea cap de imprimare depune particule dintr-un gel special, care are rolul de a da organului forma dorita. Acest gel nu interactioneaza cu celulele si se indeparteaza la sfarsitul procesului.
Testele realizate pe soareci sunt OK
Deocamdata tehnologia aceasta se foloseste doar pentru realizarea de tesuturi simple (piele, cartilagii) sau pentru mici bucati tubulare de vase sanguine. Nu s-au facut inca aplicatii pe om, ci doar pe soareci, dar evolutia este atat de promitatoare incat se estimeaza ca in numai cativa ani in operatiile de bypass umane se vor folosi artere “printate”.
O aplicatie interesanta este in cazul arsurilor, pentru ca tehnologia aceasta permite “tiparirea” de piele direct pe rani. Astfel, bio-imprimanta dispune de un scaner care determina intinderea si adancimea arsurii, transpune arsura intr-un model tridimensional si stabileste cate straturi de celule sunt necesare pentru a reface pielea. Apoi trece la treaba, dupa tehnica descrisa mai sus.
Sa nu ne bucuram insa prea devreme: tehnologia descrisa mai sus nu aduce nicio solutie pentru cei care au in acest moment nevoie de un transplant si nu beneficiaza de un donator. In acest domeniu, oferta (legala) este complet disproportionata fata de cerere si de-aceea comertul cu organe, cu toate aspectele sale sumbre, va continua sa functioneze, pentru ca aduce un profit incredibil.
Sursa foto: www.pexels.com