Cum arata locul de munca ideal pentru tineri
loc de muncajobcarieraviata profesionala
Daca pentru romanii cu varsta cuprinsa intre 15 si 60 de ani calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, cu varsta intre 15 si 34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%.
Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei, arata un studiu realizat recent de Exact Cercetare si Consultanta si WaveTreeZero. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.
Ce cauta tinerii la jobul ideal?
Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala - cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).
“Adasar, locul de munca ideal pentru tinerii romani reprezinta un loc de invatare in care simt ca se pot dezvolta fara sa le fie afectat timpul liber, un loc ce le permite sa delimiteze viata personala de munca, un mediu placut, dinamic unde au o relationare buna cu colegii. Dinamic inseamna inclusiv faptul ca nu trebuie sa se mai simta fortati sa fie legati de un birou ca spatiu fizic si de un timing <de stat la birou>. Generatia aceasta lucreaza in medie mai multe ore pe zi decat generatia de peste 35 de ani, facandu-si jobul si in afara biroului, dupa program, cu ajutorul tehnologiei care le faciliteaza aceasta mobilitate”, declara Lacramioara Loghin, Managing Director la Exact.
Cum se raporteaza la jobul actual?
Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.
“Reprezinta generatia care are nevoie de comunicare permanenta cu sefii, care cauta solutii apeland la short-cut-uri iar de cele mai multe ori, aceste solutii rapide sunt cautate la colegii seniori, cu mai multa experienta si care trebuie sa aiba disponibilitatea de a le oferi sfaturi. A aparut in resurse umane chiar conceptul de “coltul consultantului” unde angajatii tineri doresc sa aiba discutii unul la unul cu seniorii din companie”, declara Monica Sociu, Managing Director, WaveTree0.
Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).
Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii intre 15 si 34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.
Foto: pixabay.com
Economist
Experienta: 5 ani de activitate in management si marketing