Parlamentarii PSD urgenteaza proiectele cheie din Justitie: Ce se intampla cu recursul compensatoriu, pensiile speciale si Codul fiscal
legea recursului compensatoriupensii specialecodul fiscalsupraacciza carburantialegerea primarilor in doua tururiparlamentul romaniei
Luni au fost depuse in regim de urgenta, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, mai multe proiecte esentiale pentru sistemul judiciar si fiscal din Romania.
Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, condus de social-democratul Marcel Ciolacu, a decis urgentarea dezbaterii mai multor proiecte de interes national. Este vorba despre modificarea Codului fiscal prin eliminarea accizei, procedura alegerii presedintiilor de consilii judetene, abrogarea pensiilor speciale si a recursului compensatoriu.
Astfel, social-democratii vor sa fie cu un pas inaintea Guvernului PSD, care a promis inca de la preluarea guvernarii ca se va ocupa de aceste proiecte.
Insa, in functie de decizia pe care o vor lua deputatii asupra acestor proiecte, Guvernul PNL trebuie sa faca un pas in spate, el neavand prerogativele sa intervina in fata hotararilor luate de Camera Deputatilor care este for decizional. Odata adoptate masurile legislative de deputati, acestea ajung pe masa presedintelui Klaus Iohannis, care are trei optiuni: fie de promulga, fie le trimite la revizuire in Parlament, fie le trimite invocand exceptia de neconstitutionalitate, pe masa Curtii Constitutionale.
Iata cele patru proiecte pentru care social-democratii cer urgentarea dezbaterilor:
PNL vrea un sistem de pensii bazat strict pe contributivitate
Chiar la finele saptamanii trecute, Orban a sugerat faptul ca pensiile speciale ar trebui sa dispara, el spunand ca ar trebui aplicat principiul contributivitatii tuturor pensionarilor, iar pensiile speciale ar trebui sa dispara, mai putin cele ale militarilor.
"Eu sunt mai degraba sustinator al generalizarii principiului contributivitatii. Este cel mai corect principiu. Omul cat plateste contributie, aceasta suma pe care o plateste ca si contributie sa stea la baza calcului cuantumului pensiei de care beneficiaza.
Iar despre pensia militara, in toate tarile NATO militarii primesc pensii de serviciu, plecand de la ideea ca un militar chiar daca este trecut in rezerva, se pensioneaza, el oricand poate fi rechemat. Cadrele militare au o anumita justificare.
In rest, parerea mea este ca trebuie sa existe un sistem de pensii care sa aiba la baza cel mai just principiu, principiul contributivitatii", a declarat Orban, in cadrul unui interviu difuzat duminica seara la Romania TV".
De asemenea, si Florin Citu, noul ministru al Finantelor, a declarat ca a depus in Parlament un proiect de lege care prevede eliminarea pensiilor speciale in afara celor pentru militari. Citu a specificat ca isi doreste ca aceasta modificare in sistem sa fie efectuata prin consultarea si votul deputatilor si senatorilor si promite ca se va remedia si situatia acelor bugetari cu venituri uriase.
Florin Citu a subliniat faptul ca Executivul liberal militeaza pentru un sistem de pensii bazat pe contributitivitate pentru toala lumea. Totusi, spune el, militarii nu vor fi afectati de eliminarea pensiilor speciale. In rest, toti cetatenii romani, vor primi in momentul intrarii in inactivitate profesionala, vor primi pensii calculate la nivelul contrbutiilor din perioada cand erau activi pe piata muncii.
"Eu am un proiect in Parlament de eliminare a pensiilor speciale in afara celor pentru militari. PSD a votat impotriva. Sper ca acum la Camera Deputatilor sa gasesc mai multa sustinere si sa-l trecem si atunci am face o economie. E clar ca noi vrem un sistem de pensii pe contributivitate pentru toata lumea. Este ceea ce ne dorim, nu vrem sa avem doua Romanii.
Nu e nimeni mai special in Romania. Toti platim contributivitati, sa luam aceeasi pensie. Exista mai multe solutii la care ne uitam. Eu as prefera prin dezbatere in Parlament, sa fie clar proiect de lege - poate al meu, daca nu poate alt proiect de lege - dar as vrea sa gasim solutia in dezbatere in Parlament si este si solutia favorita a premierului”, a declarat joi seara Florin Citu, la Digi24.
De asemenea, oficialul de la Finante promite ca se va remedia si problema salariilor uriase pe care le incaseaza unii bugetari. Problema se va reglementa odata cu reorganizarea ministerelor, a spus Citu.
Recursul compensatoriu, o portita legislativa extrem de periculoasa
Si despre recursul compensatoriu liberalii au avut de-a lungul timpului obiectii argumentate. Ei sustin ca acesta reprezinta o portita legislativa care ajuta infractori periculosi sa scape din inchisori.
Proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost initiat in 2016 de Guvernul condus de Dacian Ciolos. Atunci, proiectul nu a mai ajuns pe masa parlamentarilor, insa a ajuns in legislativ in ianuarie 2017, pe vremea cand Ministerul Justitiei era condus de social-democratul Florin Iordache, iar seful Guvernului era Sorin Grindeanu. Acelasi Florin Iordache care a semnat raportul de revocare din functie a Laurei Codruta Kovesi, de la sefia Directiei Nationale Anticoruptie.
Majoritatea PSD-ALDE-UDMR a modificat legea, adaugand mai multe amendamente formei initiale, toate in favoarea infractorilor. Spre exemplu, a fost crescut numarul zilelor reduse din pedeapsa de la 3 la 6 pentru fiecare luna de detentie in conditii necorespunzatoare, suprafata minima pentru detinut socotita ca adecvata a fost majorata de la 3 la 4 metri patrati, iar verificarea conditiilor de detentie a devenit mai laxa
Ne amintim cu totii cum nume sonore din PSD spuneau, in sustinerea recursului compensatoriu, ca toti oamenii au dreptul la o a doua sansa, au dreptul la clementa si ca inchisorile sunt populate peste capacitatea lor, motiv pentru care se impune o astfel de masura, spuneau social-democratii.
Multi infractori condamnati definitiv pentru diverse fapte din Codul penal au primit chiar si compensatii banesti de la stat, dupa ce au reclamat conditiile "improprii" in care au fost incarcerati in puscariile din Romania, tot prin portitele legislative create de Legea recursului compensatoriu.
Legea recursului compensatoriu a fost criticata in trecut si de Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarilor care intr-un comunicat emis dupa plecarea din functie a lui Tudorel Toader estima ca "peste 70% se vor intoarce in urmatorii ani dupa ce vor fi comis noi infractiuni.”
Un numar de 18.476 de detinuti au fost eliberati, in perioada 19 octombrie 2017 - 6 iunie 2019, in baza legii recursului compensatoriu.
Aproape 6.400 dintre acestia aveau de executat pedepse de peste cinci ani. Un numar de 1.203 dintre cei 18.476 de eliberati s-au intors dupa gratii, a precizat Ana Birchall, ministrul Justitiei, pentru
Newsweek.
O parte dintre cei 1.203 care s-au intors la inchisoare au facut-o dupa ce au primit condamnari in alte dosare care se aflau pe rolul instantelor de judecata cand au fost eliberati, si nu pentru ca au comis infractiuni noi.
Important de mentionat este ca, in ianuarie 2017, cand PSD a preluat guvernarea, in inchisorile din Romania se aflau 27.336 de persoane. In mai 2019 mai erau 20.515 persoane, cu aproximativ 25% mai putine.
Tudorel Toader dezvaluie cum se pot elibera detinutii pe nedrept, prin Legea recursului compensatoriu
Si fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, sustine ca Legea recursului compensatoriu are o prevedere in baza careia se pot elibera nedreptatit multi detinuti din inchisorile romanesti.
Tudorel Toader a scris, luni seara, un mesaj pe pagina sa de Facebook, in care prezinta o chichita legislativa a recursului compensatoriu. Potrivit fostului ministru al Justitiei, aceasta ar facilita eliberarea din inchisori a mai multor detinuti, fara ca acestia sa fie indreptatiti sa fie pusi in libertate.
Eliminarea supraaccizei la carburanti, o masura anuntata deja de Ludovic Orban
La finele lunii trecute, prim-ministrul Ludovic Orban a declarat ca va elimina supra-acciza la carburanti, masura ce a fost introdusa de Guvernul lui Victor Ponta.
“Trebuie desfiintata supraacciza la combustibili. A fost o mare prostie si, desi astazi pare sa produca bani, poate sa fie un semnal foarte bun daca renuntam la ea” a declarat Orban, citat de Pro TV.
Daca va fi eliminata supraacciza, soferii vor economisi aproximativ 7% la un plin de rezervor, ceea ce inseamna ca vor plati cu 20 de lei mai putin.
In aceeasi ordine de idei, PNL doreste si eliminarea Ordonantei 114, pe care o considera a fi un act normativ "criminal" pentru economia si mediul de afaceri din Romania.
Alegerea primarilor in doua tururi, un obiectiv pentru PNL
Schimbarea legislatiei pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale (Legea 115/2015) in sensul reintroducerii alegerii primarilor in doua tururi de scrutin este unul dintre obiectivele urmarite de Guvernul Orban.
In acest sens, liberalul Daniel Fenechiu a anuntat la finele lunii trecute ca a semnat adresa de inaintare a unei initiative legislative privind alegerea primarilor in doua tururi, care va fi inaintata comisiei comune care se ocupa de legile electorale.
Primarii au inceput sa fie alesi intr-un singur tur, in urma unor modificari legislative operate in legislatia electorala de PDL, in 2012. Aceste modificari insa favorizeaza foarte mult primarii in functie, care sunt alesi intr-un singur tur de scrutin, indiferent de numarul alegatorilor care se prezinta la urne.
Citeste si:
Premierul Ludovic Orban: Nu va exista o criza economica in 2020 in Romania
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML