Eurobarometru alegeri 2019: ce ingrijorari au romanii si ce i-ar determina sa participe la alegerile europarlamentare de anul viitor
eurobarometrualegeri 2019alegeri europene 2019vot diaspora
Romanii sunt printre cei mai ingrijorati europeni in ce priveste transparenta alegerilor electorale. Ei si-ar dori sa fie mai bine informati si sa apara mai multi tineri printre candidati pentru a fi motivati sa iasa la vot.
Acestea sunt rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat pe 26 noiembrie, care pune in lumina asteptarile europenilor cu privire la alegerile din mai 2019 si ceea ce i-ar motiva sa voteze.
Printre cele mai mari ingrijorari ale romanilor privind alegerile se numara:
- persoane care voteaza desi nu au dreptul, rezultat de 66% care ii plaseaza pe romani pe prima pozitie la acest capitol (comparativ cu o medie UE de 45%);
- persoane care voteaza de doua ori, raspuns dat de 62% dintre romani, al doilea rezultat din UE (la o medie europeana de 44%);
- oamenii sunt constransi sa voteze intr-un anumit fel, raspuns dat de 66% dintre romani, al treilea rezultat din UE la acest capitol (medie UE de 52%);
- manipularea alegerilor prin atacuri cibernetice, raspuns dat de 66% dintre respondetii din Romania (al treilea loc in Uniune la acest capitol dupa Spania si Marea Britanie, fata de o medie UE de 61%);
- influentarea alegerilor prin interventia unor grupuri infractionale si a unor forte straine, opinie impartasita de 62% dintre romani (fata de o medie UE de 59%);
- manipularea rezultatelor finale ale alegerilor, raspuns dat de 70% dintre respondenti in Romania (medie UE de 56%);
- cumpararea voturilor, una dintre ingrijorarile manifestate de 68% dintre romani, al cincilea rezultat din UE (comparativ cu o medie europeana de 55%).
In acelasi timp, faptul ca datele cu caracter personal ramase online ar putea fi utilizate pentru a le transmite anumite mesaje politice, reprezinta o ingrijorare pentru 71% dintre romani, peste media UE de 67%.
"Cercetarile noastre arata ca oamenii sunt cu adevarat ingrijorati cu privire la dezinformare. Un lucru bun este ca din ce in ce mai multi cetateni dau dovada de spirit critic in ceea ce priveste informatiile pe care le primesc si sunt constienti de potentialele elemente perturbatoare menite sa manipuleze ceea ce citesc, gandesc si, in cele din urma, voteaza.
Pentru legitimitatea democratiei europene, este esential ca cetatenii sa isi exercite dreptul de vot. Iata de ce noi toti, institutiile UE si statele membre trebuie sa ne protejam alegerile si sa ne consolidam democratia", a declarat Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene
Principalii factori care i-ar face pe romani sa participe la vot sunt:
- mai multi tineri printre candidati (42%, fata de media UE de 31%);
- mai buna informare privind UE si impactul Uniunii asupra vietilor lor (42%, media UE 43%);
- mai multe femei printre candidati (14%, media UE 20%);
- mai multi candidati din grupuri politice mai slab reprezentate (13%, media UE 12%);
- mai multi candidati cu alte nationalitati din UE (11%, media UE 8%).
Cand sunt in strainatate, romanii prefera sa voteze la ambasada sau consulat, respectiv 43% dintre respondenti, printre primele 4 cele mai ridicate procente din UE (27% media UE), iar 32% ar prefera votul online (42% media UE).
Pentru a raspunde acestor provocari, Comisia Europeana a implementat:
- un set de masuri concrete pentru a se asigura ca alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor sunt organizate in mod liber, echitabil si sigur;
- retea europeana de cooperare electorala;
- actiuni de combatere a fenomenului dezinformarii, precum instaurarea Codului de bune practici privind dezinformarea, care va contribui la asigurarea unei transparente sporite cu privire la publicitatea politica sponsorizata online.
Sondajul Eurobarometru a fost publicat in contextul Colocviului anual din 2018 privind drepturile fundamentale, care reuneste politicieni, cercetatori, jurnalisti, ONG-uri si activisti.
Sondajul Eurobarometru privind democratia si alegerile a fost realizat pe baza unor interviuri directe cu 27.474 de respondenti din 28 de state membre ale UE, la domiciliul acestora.