1.000 de jurnalisti au murit pe frontul libertatii presei, in ultimii 12 ani
Conform datelor centralizate de UNESCO, in ultimii 12 ani nu mai putin de 1.000 de jurnalisti au murit in intreaga lume. Nu, nu au murit de moarte buna, cum se spune, ci au murit incercand sa relateze din zonele de conflict si de razboi, din zonele lovite de calamitati naturale sau au fost asasinati pentru ca s-au incapatanat sa-si resptecte meseria si sa spuna adevaruri incomode. Din nefericire, numarul jurnalistilor asasinati a fost mai mare decat al celor care au murit relatand din zonele de conflict.
La randul sau, Reporters sans frontiers (RSF), organizatie internationala fondata in anul 1985 si care are ca obiectiv principal apararea libertatii presei, a facut public faptul ca anul trecut (2018) 80 de jurnalisti au murit, in intreaga lume, in conditiile amintite anterior.
Conform investigatiilor RSF, mai mult de jumatate dintre cei 80 de jurnalisti morti in 2018 au fost direct vizati, altfel spus au fost asasinati.
Comunicatul RSF arata ca jurnalistii au fost asasinati la comanda unor oameni politici, a unor lideri religiosi sau a unor oameni de afaceri fara scrupule.
Meseria de jurnalist, indeosebi de jurnalist de investigatii sau de reporter in zonele de conflict a devenit una de mare risc, considera RSF, iar acest lucru poate conduce la scaderea calitatii demersurilor jurnalistice si , in ultima instanta, la erodarea democratiei.
Dintre cei 80 de junalisti ucisi in 2018, 77 erau barbati si 3 femei, iar cei mai multi dintre ei si-au gasit sfarsitul in Afganistan. Siria a fost, in 2018, a doua tara dupa numarul de jurnalisti ucisi.
Tot in 2018, urmare a unui atentat comis in Afganistan si indreptat expres impotriva jurnalistilor, si-au pierdut viata 9 gazetari. Cel mai sangeros atentat care a avut ca tinta jurnalistii a avut loc in anul 2009, in Filipine si s-a soldat cu moartea a 32 de oameni de presa.
RSF atrage atentia si asupra faptului ca jumatate dintre jurnalistii morti in anul 2018 au fost ucisi/asasinati in tari care nu se afla in razboi (cei mai multi in Mexic, India si Statele Unite).
Reporters sans frontiers semnaleaza si faptul ca numarul jurnalistilor incarcerati pentru delicte de opinie a crescut cu 7% in 2018 fata de anul 2017, ajungand la 348.
Tarile care au aruncat cei mai multi jurnalisti in inchisoare, in anul de referinta, sunt Iranul, Arabia Saudita, Egiptul, Turcia si China, tari in care erau intemnitati mai mult de jumatate dintre cei 348 de jurnalisti aflati in inchisoare.
De asemenea, numarul de jurnalisti luati ostatici a crescut, in 2018, cu 11% fata de anul anterior si a ajuns la 60. Majoritatea jurnalistilor ostatici isi faceau meseria in Siria, Irak siYemen. Dintre cei 60, sase sunt jurnalisti straini.
Totodata, RSF a identificat, in anul 2018, si cazurile a trei jurnalisti disparuti: doi in America Latina si unul in Rusia.
Cifre recente date publicitatii de Comitetul pentru Protectia Jurnalistilor (CPJ), organizatie nonguvernamentala care sustine libertatea presei, arata ca, in 2019, 48 de jurnalisti se afla in detentie in China si 47 in Turcia. Numarul acestora va creste, intrucat multi oameni de presa sunt implicati in procese formale si inca nu au primit sentintele de condamnare la inchisoare.
La 23 decembrie 1993, Adunarea Generala a ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua Mondiala a Libertatii Presei, argumentand ca "o presa libera, pluralista si independenta este o componenta esentiala a oricarei societati democratice."
In multe locuri din lume, insa, democratia nu este decat un concept abstract, iar "libertatea presei" doar o vorba in vant.
Sursa foto: maxpixel.net