Telecabina spre Acoperisul Lumii
accident serpasieverestcucerireascensiuneexpeditiiexcursiiedmund hillarytenzig norgay
Dedal si Icar au vrut sa zboare. Pentru primul, zborul a avut, in primul rand, o utilitate: evadarea din Labirint. Mai tanar, Icar a fost imbatat de slava si asta l-a costat viata.
Si Orwill si Wilbur Wright au vrut sa zboare. Nu numai ca au reusit, dar au inventat comenzile pentru a stapani un aparat de zbor.
Multi oameni au un vis, un ideal. Pentru unii, acesta (mai) este zborul; pentru altii, sa ajunga in spatiul extraterestru si, de acolo, pe Luna.
Altii viseaza sa fie primii care pun piciorul si steagul tarii lor in cel mai sudic punct al planetei, sau sa faca inconjurul lumii intr-o barcuta, cu bicicleta, cu mai multe mijloace de transport sau chiar pe jos.
Pentru altii, visul a fost sa fie primii care cuceresc pas cu pas, kilometrii celui mai inalt pisc al Terrei: Sagarmatha, Chomolungma sau - "europeneste" spus - Everest, inalt de 8.848 de metri.
Multi au incercat, pentru ca, in cele din urma, pe 29 mai 1953, sa reuseasca performanta si cucerirea, un neo-zeelandez si un serpas nepalez sau invers, cert este ca ei se numesc Edmund Hillary si Tenzig Norgay.
Cei care au realizat a doua ascensiune reusita sunt la fel de celebrii precum cei care au reusit a doua aselenizare.
Cu toate acestea, poate ca nu exista alpinist care sa nu-si doreasca sa atinga acoperisul Terrei, in primul rand pentru el, si in al doilea, pentru tara in care a vazut lumina zilei.
De aceea, de cativa ani, exista organizatori de excursii pe cel mai inalt varf.
Desigur, asta nu-i scuteste pe doritorii si pe platitorii de bani grei de efortul de a urca ei insisi, uneori, drumul spre varf fiind aglomerat (dupa cum se vede cat se poate de clar intr-un documentar realizat de BBC Scotia, prin 2006) precum o punte sateasca, in zi de targ.
Cum multe dintre lucrurile crezute a fi imposibile - inclusiv zborul unui aparat mai greu decat aerul, zborul in spatiu sau aselenizarea - s-au dovedit cat se poate de posibile, daca s-ar construi o telecabina pana-n varful Everestului, cei care ajung acolo ar fi la fel de incantati de… performanta.
Cu sau fara telecabina, in ritmul organizarii de excursii, probabil ca numarul celor care vor mai atinge varful va fi din ce in ce mai mare, de la aproximativ 4.000, cam cat este acum, la, de ce nu, 40.000.
Dar, in conditiile in care, in fiecare an, greul expeditiilor (de la fixarea corzilor si gatit, pana la caratul in carca al celor epuizati) le revine - dupa cum a demonstrat si cea mai mare si recenta tragedie - serpasilor, cati europeni, americani sau asiatici cuceresc, de fapt, Everestul?