Socul din lumea culturala: Cartile, impozitate ca tigarile si bauturile
timbrul culturalnemiralegea timbrului culturalediturileimpozitareaproiect de lege
Au existat, la un moment dat, unele triburi de indieni care nu luau nicio hotarare importanta fara sa tina cont de efectele pe care aceasta le va avea pentru urmatoarele sapte generatii. Iata ca in Romania anului 2015 se iau hotarari care nu tin cont nici macar de ziua de maine si care ameninta, in acest moment, sa zdruncine din temelii o cultura care duce, de prea multa vreme, o lupta in care, din pacate, nu e suficient de mult sustinuta de societatea in care incearca sa se dezvolte.
Sunteti pregatiti sa platiti niste bani statului de fiecare data cand mergeti la film, cumparati o carte sau platiti un bilet la teatru? Pe langa impozitul si taxele pe care toate aceste institutii le platesc deja, Senatul a adoptat un proiect de lege in decembrie in urma caruia se instituie Legea Timbrului Cultural. Inainte de a ne resemna, sa intelegem de ce o astfel de masura ne priveste pe fiecare in parte.
"Lovitura de gratie data culturii", titreaza Adevarul.ro care anunta proiectul adoptat de Senat prin care piata de carte din Romania si orice alt produs cultural (bilete la teatru, concerte etc.) primeste o lovitura dureroasa: plata in avans a unei suprataxe in conditiile in care tocmai aceste domenii au nevoie de sprijin si finantare.
Aflam astfel ca proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost initiat de 84 de deputati si senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD si UDMR, si a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014.
Argumentarea proiectului incepe in felul urmator:
"In vederea sustinerii si dezvoltarii culturii nationale in diversele ei forme de exprimare artistica: literatura, cinematografie, teatru muzica, folclor, arte plastice arhitectura, divertisment, in scopul protejarii si conservarii mostenirii culturale, dezvoltarii creativitatii contemporane, promovarii valorilor culturale, se instituie timbrul cultural". Daca alegem sa radem sau sa plangem, e decizia fiecaruia. Un lucru nu trebuie insa uitat: o astfel de decizie afecteaza in mod direct fiecare cetatean roman care, altminteri, e reprezentat fix de oamenii care au initiat un proiect care risca sa duca la faliment edituri, cinematografe si alte institutii culturale care au reusit cu greu, in ultimii ani, sa supravietuiasca.
Reactiile editurilor, cum este si firesc, nu au intarziat sa apara. Intr-un comunicat de presa citat de sursa de mai sus, Editura Polirom a precizat:
"Am luat cunostinta cu ingrijorare despre noul proiect de lege dezbatut in comisia de specialitate a Camerei Deputatilor privind timbrul cultural, proiect menit sa inlocuiasca legea nr. 35/1994. ingrijorarea noastra nu priveste aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales cresterea fara precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cartilor de beletristica, proiectul prevede o crestere de la 2% din pretul de vanzare al cartilor la o valoare forfetara de 1 leu".
Dar poate cea mai explicita ingrijorare e redata de Editura Nemira care atrage atentia exact asupra problemei majore pe care o aduce o astfel de lege, aflata momentan in stadiul de proiect (ajunsa insa, atentie, aproape de etapa finala inainte de a intra in vigoare!):
"Este vorba de un timbru ce se va aplica pe fiecare carte inainte ca aceasta sa intre in librarii, la fel cum se aplica timbrul pe tigari si bauturi alcoolice. Aceste timbre trebuie platite in avans pentru un intreg tiraj de carte ce se vinde uneori in 3 sau 4 ani."
Ce o sa se impoziteze mai exact? Oricum am privi proiectul, argumentul impozitarii nu se justifica. Sunt beneficiare tocmai institutiile si organizatiile care vor trebui sa plateasca acest timbru! In concret, e ca si cum as spune ca merg sa platesc impozit pe casa asteptandu-ma ca mai apoi statul sa imi returneze impozitul, daca se poate in urmatoarele doua zile de la plata fiindca o sa am nevoie de bani.
"Sunt beneficiare ale sumelor provenite din aplicarea timbrului cultural uniunile si organizatiile de creatori, daca indeplinesc, cumulativ urmatoarele conditii: a) desfasoara activitati in domeniile literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si au fost recunoscute ca fiind de utilitate publica; b) minimum 90% dintre membrii acestora sunt titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe", se arata in proiect.
De ce aceasta suprataxa a carei justificare practic nu poate fi considerata valida? Nu e nevoie sa raspundem unei astfel de intrebari. Singura intrebare trebuie adresata noua insine, urmand sa decidem (si asta in timp util!) daca suntem de acord sa platim mai mult pentru fiecare iesire la teatru, fiecare bilet de film, fiecare concert, fiecare carte, fiecare manual scolar (fiindca nimic nu face exceptie), stiind ca platind aceasta suprataxa nu sprijinim cultura, ci sustinem lovitura de gratie care va insemna un stat mai slab, o societate mai putin educata si, inevitabil, o tara mult mai saraca, din toate punctele de vedere.
Mihaela Pascu - manager de proiecte online, redactor Manager.ro si MarketingPortal.ro
Editor colaborator pentru mai multe publicatii online
Contact: mihaelapascu@fokusad.ro