Cat de periculosi sunt aditivii alimentari?
aditivi alimentarie-urialimentatie sanatoasa
Potrivit celor mai recente date comunicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, nu mai putin de 14 milioane de decese (!) sunt cauzate, in fiecare an, de alimentatia nesanatoasa. Alergii, dereglari hormonale, tulburari hepatice, boli intestinale, cancer – toate aceste afectiuni au la baza alimentele imbibate cu aditivi nocivi, pe care le consumam cu inconstienta zi de zi.
Astfel, in mod paradoxal, desi traim intr-o perioada in care majoritatea bolilor au fost eradicate, iata ca ne otravim singuri cu stabilizatori, coloranti, emulgatori, spumanti, indulcitori si conservanti periculosi care se gasesc din abundenta in produsele din rafturile magazinelor si din frigiderele noastre. Ce e de facut?
Daca nu vrem sa ne trezim rapid (si mult inainte de vreme) cu sanatatea subrezita, nu avem decat o singura solutie: sa devenim foarte atenti la ceea ce mancam si sa ne obisnuim sa citim etichetele produselor pe care le consumam.
Sa le citim si sa le si intelegem. Si subliniem aceasta precizare – sa le intelegem – deoarece, in mod sigur, codurile si denumirile stiintifice trecute pe respectivele etichete nu spun mare lucru unui neinitiat.
Ce se poate intelege, de exemplu, dintr-o formulare de genul: “Produsul contine E954, E407, E102, E903 si E154”? Sau “Produsul contine Curcumina, Riboflavina, Tartrazina, Caragenan si Brun FK”? (acestea sunt tot E-uri, dar denumite altfel). Stiti care dintre aceste E-uri sunt periculoase? Stiti de care dintre ele trebuie sa va feriti?
94% din aditivi sunt nocivi
E 250 si E 251 (nitritul si nitratul de sodium) dau mezelurilor o culoare apetisanta. Pot duce insa la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. Iar in cazul sugarilor, urmarile sunt tragice, pentru ca acesti aditivi blocheaza hemoglobina si copiii mici pot sa moara prin asfixiere celulara.
E 220 (dioxid de sulf) este intalnit in bere si vin. Provoaca dureri de cap, ameteala si afectiuni intestinale.
E 951 (aspartam) este un indulcitor tot mai des folosit in industria alimentara, deoarece ofera alimentelor un gust aparte, insa poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Nelipsit din guma de mestecat, din produsele zaharoase sau din bauturile racoritoare, aspartamul duce la scaderea imunitatii, la aparitia bolilor pulmonare, la infectii intestinale si urinare.
E 621 (glutamat de sodium) este nelipsit din preparatele fast food si este responsabil pentru gustul irezistibil al hamburger-ilor, pizzei, pastelor bolognese sau carbonara, hotdog-ul si shaormei. Problema este ca el perturba un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinta umana - acela al echilibrului dintre satietate si foame. Iar daca ingeram cantitati mari de alimente care contin glutamat, putem suferi de ameteli, dureri de cap si senzatii de greata.
E 104 (galben de chinolina) este des intalnit in sucuri de grapefruit rosu. Acesta trebuie consumat cu moderatie, mai ales de catre copii, deoarece este responsabil de aparitia sindromului ADHD. Si persoanele astmatice trebuie sa evite galbenul de chinolina.
Din 315 aditivi alimentari, doar 20 sunt siguri
E160, E 162, E 300, E100 - sunt numai cativa dintre aditivii alimentari considerati siguri sau inofensivi. Aceste E-uri "bune" sunt substante naturale extrase din fructe sau legume si se gasesc in alimente sub forma de vitamine, coloranti, lecitina.
E 160 (licopen) este un colorant rosu-galben, un caroten natural obtinut din tomate. Acesta este unul dintre aditivii considerati siguri si el poate reduce riscul de aparitie a cancerului.
E 162 (rosu de sfecla) este tot un colorant natural, care se extrage - asa cum ii spune si numele - din sfecla rosie. Substanta se gaseste in produse precum sucuri, lichioruri, prajituri, bomboane si produse de cofetarie, snacksuri.
E 300 este vitamina C sau acidul ascorbic.
E 306 este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Ouale, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt cateva dintre sursele naturale foarte bogate in vitamina E.
Dar, atentie! Desi unii aditivi buni sunt extrasi din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substantele respective sa le luam direct din produsele din care sunt extrase si nu din alimentele care le contin.
Sursa foto: www.pexels.com