Metoda ABC

Metoda ABC metoda abcresursele companieicomenzi


ABC = Activity Based Costing adica intr-o traducere aproximativa: calcularea costului de productie pe baza activitatilor necesare productiei.

Cel caruia ii este “atribuita” aceasta metoda este profesorul american Robert Kaplan si desigur ca aparitia acestei abordari noi se datoreaza in primul rand neajunsurilor cuprinse in metoda traditionala a absortiei. Cel mai important neajuns este faptul ca in epoca moderna repere cum ar fi cantitatea de munca consumata sau timpul de functionare a utilajelor nu mai sunt potrivite pentru alocarea overheadurilor.

Logica este urmatoarea: resursele unei companii sunt consumate de anumite activitati iar productia unui anumit produs presupune consumul unui mix din aceste activitati. Se incearca gruparea activitatilor astfel incat pentru operatiile de acelasi fel sa fie posibila identificarea unei chei de absortie a costurilor cat mai potrivita.

Este evident ca pentru unele activitati volumul sau cantitatea bruta de produs finit nu sunt reprezentative pentru a aloca overheadurile:

• Departamentul aprovizionare: munca personalului care se ocupa cu stabilirea necesarului, cu lansarea comenzilor sau cu urmarirea acestora nu depinde neaparat de cantitatea de material care trebuie comandata, ci depinde mai degraba de numarul de repere care trebuie comandate, de numarul de comenzi care se plaseaza intr-o luna sau de numarul de furnizori cu care se lucreaza.

• Departamentul de design/inginerie/proiectare: costurile generate de acest departament depind de numarul de piese noi care trebuie proiectate, de numarul de proiecte noi care trebuie analizate si transpuse in specificatii tehnice etc. si nu neaparat de marimea seriei in care se va realiza produsul respectiv. Efortul de proiectare se consuma o singura data indiferent ca producem 1,000 sau 10,000 de repere de acelasi fel.

Etapele analizei ABC

I. Metoda debuteaza cu cuantificarea overheadurilor in aceeasi maniera in care am face acest lucru in mod normal.

II. Urmeaza apoi gruparea costurilor dupa activitatile care au consumat resursa respectiva si nu dupa locatie, departament sau alte repere traditionale. Iata in continuare o abordare la care este posibil sa nu va fi gandit pana in prezent:

• Organizarea interna si planificarea: toate acele activitati care presupun alocarea interna a resurselor: calculele necesarului de materie prima, activitatile de asigurare a aprovizionarii in timp util cu materia prima, planificarea personalului pe proiecte in cazul unei firme de servicii etc.

• Activitati logistice: receptia, manipularea, urmarirea materiilor prime si materialelor pe parcursul procesului de productie. Spre deosebire de activitatile precedente, de data aceasta vorbim de gestiunea si miscarea fizica a resurselor (in special materiale) in interiorul companiei.

• Activitati legate de calitate.

• Activitati legate de relatia cu clientul: incepand cu preluarea comenzii, gestionarea modificarilor solicitate de catre clienti, predarea bunurilor, asistenta post-vanzare etc.

III. Activitatile identificate mai sus se vor aloca apoi produselor pe baza unor chei de alocare cat mai relevante pentru a pune in evidenta cat mai bine consumul acestor activitati pe unitatea sau pe lotul de produse.

Fii expert in management financiar si asigura succesul afacerii printr-o analiza financiara riguroasa! Detalii aici >>>