Apa Sambetei, acum si in varianta fantani arteziene
inaugurare fantanifantani unireabani publicitransport bucurestitrafic bucuresti
Dandu-si seama ca, desi Rusia avea pretentii mari cat teritoriul sau, era la ani lumina de progresul din vestul Europei, deci al lumii de la acea vreme, tarul Petru cel Mare a vizitat fiecare capitala moderna a acelor timpuri.
Lasand la o parte exagerarile patriotarde - care, indiferent de tara in care traiesc, pe unii inca ii mai fac sa se creada si izvorul lumii, si buricul ei - Petru cel Mare si-a umplut retinele de civilizatie si de revolutie industriala.
A luat sursa de inspiratie tot ce i s-a parut modern si frumos si aproape din fiecare tara a imprumutat cei mai buni finantisti, arhitecti si ingineri.
Unul dintre rezultatele concrete ale inspirarii si inspiratiei este orasul Sankt Petersburg, (capod)opera lui Petru cel Mare, unde a si mutat capitala, cu tot cu boierimea obligata sa-si ridice case si palate. Orasul a fost construit pe munca si cadavrele multor mujici si ocnasi, dar ce a iesit a (re)pus Rusia pe harta.
Iar una dintre perlele din Sankt Petersburg este palatul Peterhof, dorit a fi Versailles-ul Rusiei. Petru a presarat in imprejurimile palatului, fantani arteziene, care sunt si acum una dintre atractiile de neratat pentru oricine viziteaza Rusia.
Cel mai faimos ansamblu, Marea Cascada, de la Peterhof este alcatuit din 64 de fantani si peste 200 de statui de bronz si bazoreliefuri.
Asa cum se intampla cam peste tot la Rasarit, oricine vrea sa aduca si lumina la figurat se loveste de opozitia boierimii, de la modernizarea individuala pana la cea a intregii tari. Numai ca Petru cel Mare era, totusi, monarh absolut: cum voia el asa se facea si cat voia el atat se cheltuia.
Pentru a intelege ce inseamna bunul plac al unui suveran, un exemplu este decretul dat de tar care ii obliga pe boieri sa-si rada barbile. In rare cazuri, accesoriul considerat vetust putea fi pastrat, dar numai cu dispensa speciala, evident, tot de la Petru cel Mare.
Cam pana aici poate merge puterea absoluta. In schimb, in zilele noastre, chiar si pana la noi au ajuns, cel putin teoretic, libertatea si controlul felului in care sunt administrati banii publici.
In septembrie 2018, primaria a redeschis, in miez de Bucuresti, kilometrul plus 400 de metri de fantani intins de la Piata Alba Iulia pana in Piata Constitutiei. Desi, restaurarea fantanilor s-a facut din banii (7 milioane de euro) Apa Nova, mai mult ca sigur Primaria a platit macar o parte din spectacolul inaugural intitulat Simfonia Apei...
Caci, la noi, ce inaugurare e aia fara surle, trambite, ecrane de apa, cantari si... show-uri multimedia.
Prin sondajele alea de opinie facute de fiecare primar, este vreun cetatean care vrea mai multe concerte, mai multe fantani, mai multe strazi pavate cu gresie? In schimb, dupa cum chiar "edilii" recunosc, aproape toata lumea din capitala se plange de traficul rutier si de transportul in comun.
Cine vrea concerte, sa-si cumpere bilet la Sala Palatului, la Polivalenta, la Ateneu, iar, daca nu-si permite, nicio problema, poate sare tot primaria cu niste subventii, cum a facut cu fecundarea in vitro, cu bicicletele, cu ochelarii, cu aparatele dentare.
Fara indoiala ca, asa cum s-a intamplat cu o zi inaintea inaugurarii fantanilor, majoritatea publicului va ramane cu gura cascata. Unul dintre spectatorii care asistau la repetitia de dinaintea maretei deschideri spunea ca asa ceva nu a vazut nici la Budapesta...
Corect! Desi capitala Ungariei a fost si mult, mult inainte de 1989, una cu adevarat europeana, nu veti vedea astfel de spectacole pe acolo.
In schimb, dincolo de multele atractii turistice, veti vedea si niste autobuze, "Mertzane" noi, asa cum au fost si ale noastre, acum 11-12 ani, unele avand si burduf, intr-un oras cu jumatate din populatia Bucurestiului si care atrage un numar triplu de turisti fata de urbea lui Bucur.
Nu veti vedea nici milioane de panselute, nici strazi pavate cu granit, nici ghivece uriase, plantate in cea mai aglomerata piata din tara, nici ghivece de tuia in fata... parcurilor, pe scurt, asa cum se intampla cam in fiecare oras de dincolo de Balcani, nu veti vedea RISIPA, tocarea banilor publici, ci cheltuirea lor pentru folosul real al intregii comunitati, adica pentru curatenie adevarata (nu ridicarea in aer a prafului) si mai ales pentru un transport in comun civilizat, ceva ce noi nu vom pupa prea curand...
Pentru ca, la noi, banii se duc, de cele mai multe ori, pe apa Dambovitei si pe cea a Sambetei, acum si in varianta arteziana.
Este foarte bine ca se doreste infrumusetarea Bucurestiului, dar aceasta nu trebuie pusa inaintea insanatosirii sale...
Foto: saint-petersburg.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML