Femeile din Europa lucreaza pe nasturi 59 de zile pe an
legislatia munciifrantaolandadirectiaangajatiegalitatea de sanse
Ultimele cifre ale Comisiei Europene arata ca disparitatea salariala de gen, respectiv diferenta medie constatata in UE intre castigul salarial orar al femeilor si cel al barbatilor, este de 16,2 procente. Aceasta cifra nu a evoluat deloc in decursul unui an. Potrivit unui raport al CE, direferenta de salarizare dintre femei si barbati este, in continuare, o realitate in toate statele Uniunii, nivelul sau variind de la 27,3% in Estonia, la 2,3% in Slovenia.
Cifrele globale confirma o usoara tendinta de descrestere in ultimii ani, respectiv o diminuare de 1,1% intre 2008 si 2011. Raportul indica faptul ca problemele cele mai mari in privinta combaterii disparitatii salariale in UE sunt aplicarea in practica a normelor privind remunerarea egala si lipsa actiunilor in justitie intentate de femei in instantele tarilor lor.
"Egalitatea de gen este o realizare europeana, cu legi care garanteaza un salariu egal pentru munca egala, egalitatea la locul de munca si drepturi minime la concediu de maternitate. Mai este insa un drum lung de parcurs pana la egalitatea de gen deplina. Disparitatea salariala este inca mare si nu da semne de scadere. Mai mult, o mare parte din evolutia sa rezulta de fapt dintr-un declin al castigurilor salariale ale barbatilor, mai degraba decat dintr-o crestere a salariilor femeilor", a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru Justitie. "Principiul salariului egal pentru munca egala este inscris in tratatele UE inca din 1957. Este timpul sa devina o realitate si la locul de munca."
CE s-a asigura ca tarile membre au transpus in mod corespunzator normele UE privind tratamentul de la egal la egal, lansand proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor contra 23 de state membre.
Femeile castiga mai putin si din cauza lipsei de transparenta a sistemelor de salarizare, de lipsa unor repere clare referitoare la remunerarea egala si de lipsa de informatii clare pentru angajatele afectate de aceasta inegalitate.
Doar Franta si Olanda au inteles pana acum ca Directiva din 2006 privind egalitatea de sanse trebuie transpusa cat mai clar, astfel incat sa nu lase loc de interpretari.