Ce este si ce nu este concedierea pentru necorespundere profesionala?
concedierea pentru necorespundere profesionalanecorespundere profesionala
Concedierea pentru necorespundere profesionala este asimilata concedierilor din motive neimputabile salariatului.
Din pacate, este unul dintre subiectele pe care numerosi responsabili HR le stapanesc in mod precar. De aici si multitudinea de conflicte si litigii de munca care se pot declansa plecand de la situatii in care se invoca un caz de concediere pentru necorespundere profesionala.
Cauza necorespunderii profesionale nu poate consta in:
a) inaptitudinea psihica/fizica a salariatului, caz in care exista temei distinct de concediere;
b) prejudicierea angajatorului cu intentie. In acest caz este vorba despre o abatere, care va putea fi sanctionata prin concedierea disciplinara;
c) retragerea avizelor eliberate de autoritatea de stat. Daca salariatul nu mai detine avizele necesare desfasurarii activitatii, nu va putea interveni concedierea pentru necorespundere profesionala, ci, dupa caz, suspendarea contractului, respectiv incetarea de drept a acestuia;
d) refuzul salariatului de formare profesionala. Acesta nu poate conduce in mod direct la concediere, dar daca in urma evaluarii se constata ca salariatul care nu a urmat cursul de formare nu corespunde profesional, concedierea va fi posibila.
Cauza necorespunderii profesionale poate consta in:
a) neatingerea obiectivelor de performanta stabilite la incheierea contractului de munca;
b) obtinerea calificativului "insuficient" la evaluarea periodica;
c) nerealizarea normei de munca;
d) nerealizarea cifrei de vanzari stabilite la angajare;
e) slaba performanta a departamentului pe care salariatul respectiv il conduce;
f) neexecutarea atributiilor de serviciu sau executarea lor la standarde inferioare celor avute in vedere la angajare;
g) neglijenta. Adesea, consecintele unei neglijente pot fi amplificate de ecourile acesteia in randul celorlalti angajati, fie prin tensionarea relatiilor dintre acestia, deoarece neglijenta le va fi pus sanatatea in pericol, fie prin scaderea, prin puterea exemplului, a gradului general de atentie in indeplinirea atributiilor de serviciu.
Determinarea gradului de competenta a salariatului trebuie sa fie legata strict de atributiile sale de serviciu, nu de activitati pe care le-ar desfasura in mod voluntar, suplimentar acestor atributii. De aceea fisa postului constituie anexa la contractul de munca. Ea trebuie sa fie cat mai cuprinzatoare si explicita si trebuie cunoscuta la incheierea contractului de munca pentru a stabili concret pretentiile partilor.
Odata ce patronul si-a pierdut increderea in capacitatea salariatului de a-si executa atributiile de serviciu, desfacerea contractului de munca nu va putea fi considerata nelegala.
Va amintim faptul ca necorespunderea profesionala reprezinta temei pentru concediere individuala pe motive ce tin de persoana salariatului care, neindeplinind criteriile si obiectivele de performanta se considera ca este necorespunzator postului pe care il ocupa.
Conform art. 61 lit. d) din Codul muncii, republicat, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
Concedierea salariatului pe motiv de necorespundere profesionala, nu poate fi dispusa fara o evaluare prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilita prin Contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin regulamentul intern.
Angajatorul este obligat sa introduca in regulamentul intern, criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor si sa informeze salariatul asupra criteriilor de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului, conform art. 17 alin. 3 din Codul muncii republicat.
Aceste criterii trebuie sa fie introduse in contractul indiviual de munca, dar numai cu acordul salariatului, prin act aditional la contractul individual de munca.
Concedierea pentru necorespundere profesionala este asimilata concedierilor din motive neimputabile salariatului, motiv pentru care salariatul beneficiaza in acest caz de dreptul la preaviz. Durata termenului de preaviz este de 20 de zile lucratoare. Contractele colective de munca vor putea prevedea un termen de preaviz mai indelungat.
Salariatul concediat in temeiul art. 61 lit. d din Codul muncii republicat, poate beneficia de indemnizatie de somaj conform prevederilor art. 17 alin.1, lit. a din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, coroborat cu art. 5, lit. a din normele de aplicare a Legii 76/2002 , aprobate prin HG 174/2002.
Concedierea pentru necorespundere profesionala - Ghid complet 2016
Jurnalist de Legislatia Muncii, Afaceri si HR