Cat de profitabile sunt mall-urile deschise in Romania?
profitabilitate mall-urimallafi cotrocenicity mall
Au trecut fix 18 ani de la inaugurarea primului mall din Romania. Pe 10 septembrie 1999 in zona Vitan din Capitala se deschidea Bucuresti Mall (foto) - un proiect inedit la vremea aceea, inspirat de modelele occidentale, care s-a bucurat de un mare succes si care a deschis calea spre numeroase alte investitii de acest gen.
In prezent, in Romania sunt in jur de 70 de mall-uri. Cele mai mari si mai profitabile functioneaza in Bucuresti (Baneasa, Afi Cotroceni, Unirea Shopping Center), dar si restul tarii se poate lauda cu mall-uri de calibru: Iulius Mall Timisoara, City Park Constanta, Polus Center Cluj.
Dar, atentie, acestea sunt varfurile si succesul lor nu trebuie sa creeze o imagine prea roz a domeniului. In realitate un mall este o investitie sensibila, a carei reusita depinde de foarte multi factori, iar piata a inregistrat deja cateva esecuri notabile – City Mall Bucuresti, Tiago Oradea, Armonia Braila.
Adevarul este ca sunt diferente enorme intre mall-urile din Romania - unele merg bine, iar altele se zbat la limita supravietuirii sau chiar dau faliment. Si explicatia pentru aceasta situatie tine de un mix de conditii ce includ amplasamentul mall-ului, puterea de cumparare a populatiei din zona, notorietatea chiriasilor, amploarea si varietatea spatiului de food-court, posibilitatile de divertisment, accesibilitatea cu mijloacele de transport in comun, marimea parcarii si arhitectura in sine.
Legat de acest ultim element - arhitectura constructiei - trebuie spus ca dezvoltatorii nu au avut intotdeauna libertate de miscare. Unele proiecte, cum ar fi City Mall sau Liberty Center, au trebuit sa se muleze pe structuri ramase de pe vemea lui Ceausescu (celebrele “circuri ale foamei”) si, in consecinta, au avut optiuni destul de limitate de amenajare, in timp ce altele, ca Afi Cotroceni sau Baneasa, au fost ridicate de la zero, fara niciun fel de restrictii in proiectare.
Ca o paranteza, prin prisma acestei observatii legate de restrictiile si limitarile initiale, surprinde modul in care a fost construit mall-ul Grand Arena, din sudul Capitalei: desi proiectantii au avut aici mana libera, mall-ul fiind dezvoltat pe un teren gol, ei au optat pentru o varianta bizara, in care etajul intai a fost practic rupt de parter, dovedindu-se astfel greu accesibil pentru vizitatori si, prin urmare, foarte putin atractiv pentru chiriasi.
Mult mai inspirati au fost cei de la Sun Plaza sau de la Afi Cotroceni, unde, in ciuda unor suprafete uriase, de cca 200.000 mp, traseele vizitatorilor au fost astfel gandite incat sa nu existe zone moarte si fiecare coltisor sa beneficieze de un vad consistent. Iar efectele se vad: Afi Cotroceni, de exemplu, are o medie zilnica de 53.000 de vizitatori in timpul saptamanii si de peste 75.000 in weekend, iar vanzarile retailerilor au atins rapid pragul de 500 de milioane de euro (in 2012, la doar 3 ani de la deschidere).
Foarte bine se prezinta si mall-ul Baneasa din nordul Bucurestiului, care are imensul avantaj ca se afla situat in cea mai prospera zona din tara, unde locuiesc 300.000-400.000 dintre cei mai bogati romani.
Totusi, per ansamblu, mall-urile nu stau foarte bine. Criza din 2008 si-a spus cuvantul, puterea de cumparare a populatiei a scazut, multe centre au ramas cu spatii neocupate si, in consecinta, unele au intrat in insolventa sau chiar au dat faliment.
Cel mai celebru caz, pe care l-am mentionat deja, este City Mall: dupa un start reusit in 2005, cu 40.000 de vizitatori in ziua inaugurarii, acest centru comercial de langa Cimitirul Bellu a fost cumparat cu 46 de milioane de euro de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, vandut in 2006 cu 103,5 milioane de euro catre Victoria Holding, declarat falimentar in 2010 si rascumparat in 2011 de acelasi Papalekas, cu doar 17,3 milioane de euro (acum este cladire de birouri).
Per total, mall-urile din Bucuresti au implicat investitii de peste 1,5 miliarde de euro, inclusiv nou-aparutele Mega Mall, Promenada sau Park Lake, cea mai mare investitie fiind la Afi Cotroceni – 300 de milioane de euro. La ora actuala ele atrag zilnic peste 300.000 de vizitatori si constituie principala destinatie de cumparaturi pentru majoritatea bucurestenilor cu venituri medii si mari.