Profitabilitatea sistemului bancar din Romania risca sa piarda teren in fata UE, din cauza taxei pe lacomie
taxa pe active bancaretaxa pe lacomieoug 114
Eonomistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, avertizeaza Guvernul cu privire la consecintele imediate si negative ale taxei pe activele bancare. Lazea spune ca taxa ar putea reduce profitabilitatea sistemului bancar din Romania, care acum este la un nivel foarte bun, ducandu-l sub media europeana.
Economisul-sef BNR considera ca modificarile aduse sistmeului bancar prin Ordonanta 114 sunt "un atac asupra bancilor" lansat de Guvernul Romaniei
"Atacul declansat asupra bancilor - concretizat in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.114/2018 si de un set de trei legi aflate in dezbatere in Parlament - are la baza o premisa fundamentala: aceea ca bancile comerciale prezente in Romania au o profitabilitate mai mare decat omoloagele lor din alte state europene.
Din aceasta premisa - daca este adevarata - pot decurge doua concluzii: noile prevederi legale nu vor determina bancile sa-si reduca activitatea in Romania ('nu pleaca cainele de la macelarie'); bancile vor accepta, fara entuziasm, sa-si reduca marja de profit, dand credite mai ieftine. Dar ce se intampla daca premisa este gresita, iar bancile din Romania nu sunt mai profitabile decat cele din Uniunea Europeana? Mai sunt valabile in acest caz cele doua concluzii?", se intreaba Valentin Lazea.
El afirma ca, pentru a face comparatii internationale, sursa cea mai credibila o constituie Consolidated Banking Data produsa de Banca Centrala Europeana. In aceasta baza de date, profitabilitatea sistemelor bancare din statele UE este comparata prin intermediul a trei indicatori: randamentul activelor (return on assets, ROA); randamentul capitalului (return on equity, ROE); raportul cost/venituri (cost to income ratio) . Lazea le analizeaza pe rand, evidentiind pozitiile bancilor din Romania.
Astfel, referitor la Randamentul activelor (ROA), Valentin Lazea mentioneaza ca acest indicator arata cat castiga sistemul bancar dintr-o tara intr-un an de zile, raportat la volumul total al banilor pe care respectivul sistem i-a dat cu imprumut (prin credite catre firme si populatie) sau i-a investit (in imobile, titluri de stat etc.).
Valentin Lazea a calculat, pe baza datelor Bancii Centrale Europene (BCE), media ROA pe ultimii zece ani pentru care exista date disponibile (2008-2017), pentru un numar de 26 de state europene (bancile din Grecia si Croatia au fost excluse din calcul din cauza seriei incomplete de state) . El sustine ca o observatie importanta este legata de metodologia BCE: aceasta institutie ia in calcul toate bancile dintr-o tara.
In schimb, in metodologia utilizata de Autoritatea Bancara Europeana (ABE), pentru statele cu sisteme bancare mici, precum Romania si majoritatea celor care au aderat dupa 2003, se iau in calcul doar cifrele aferente primelor trei banci ca marime. Ori, aceste trei banci sunt, prin definitie, mai profitabile decat media bancilor din tara respectiva. Ceea ce inseamna ca, pentru Romania si majoritatea statelor din estul Uniunii Europene, indicatorii calculati de ABE sunt supraevaluati, adica arata o profitabilitate mai mare decat a sistemului bancar national, observatie valabila si in cazul celorlalti doi indicatori, randamentul capitalului, respectiv raportul cost/venituri.
Potrivit economistului-sef al BNR, pe acesti zece ani (2008-2017), bancile din Romania se situeaza, in medie, pe locul 8 din 26 in ceea ce priveste indicatorul randamentelor activelor, cu o valoare de 0,439%, ceea ce inseamna ca 100 de lei dati cu imprumut/investiti de sistemul bancar au generat un profit mediu de aproximativ 44 bani/an.
"Prin urmare, nu este adevarat ca Romania inregistreaza cea mai mare profitabilitate a bancilor, cel putin prin prisma indicatorului ROA", spune Lazea.
Conform economistului-sef BNR, este adevarat ca, in privinta ROA, bancile din Romania s-au situat pe pozitii fruntase (locul 4 in 2017, locul 3 in 2015), dat tot atat de adevarat este ca dupa criza financiara internationala ele s-au situat pe pozitii codase (locul 27 in 2014, locul 22 in 2012).
In ceea ce priveste raportul cost/venituri (Cost/Income Ratio) media 2008-2017, acest indicator arata cati euro s-au cheltuit de catre banci sub forma de cheltuieli operationale (salarii, chirii, echipamente, utilitati etc.) pentru a genera venituri operationale de 100 de euro. Pe media ultimilor zece ani, Romania ocupa locul 10 intr-un asemenea clasament, cu cheltuieli operationale de 54,436 lei la fiecare 100 de lei generati ca venituri operationale. Asadar, o performanta mult mai slaba decat Malta, unde bancile cheltuiesc doar 35 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro, dar mult mai buna decat in Irlanda, unde bancile cheltuiesc 94 de euro pentru a genera venturi de 100 de euro.
De asemenea, el trece la analiza celei de a doua consecinte presupuse de decidentii romani: aceea ca bancile din Romania, fiind foarte profitabile, vor accepta sa dea credite cu dobanzi mult mai scazute. Lazea mentioneaza ca dobanda la credite are doua componente: dobanda ROBOR plus o anumita marja care difera in functie de banca si de client.
Potrivit economistului-sef al BNR, plafonarea de facto, prin taxare diferentiata fie a ROBOR, fie a marjei, in afara de faptul ca ingreuneaza transmiterea politicii monetare, constituie si o incalcare a mecanismelor de piata
"Chiar daca marja are o componenta subiectiva, ea reflecta doua elemente obiective: niste indicatori macroeconomici mai slabi in Romania decat in alte state (cea mai mare inflatie, al doilea deficit de cont curent, al doilea deficit bugetar din UE-28), respectiv un risc de tara crescut derivat dintr-o legislatie non-europeana si neprietenoasa cu creditorii (cele trei legi din parlament), dintr-o legislatie europeana si neprietenoasa cu creditorii (Legea insolventei), dintr-o legislatie care nu se aplica (Legea 31/1990) sau dintr-o legislatie intempestiva, care ia prin surprindere pe toata lumea (OUG 114/2018) ", spune Valentin Lazea.
El afirma ca toate acestea au un cost. Si, daca ROBOR ar fi diminuat/redefinit, ar fi naiv sa credem ca bancile nu vor proceda la o crestere a marjei, care sa le permita pastrarea unei profitabilitati oricum diminuata ca efect al aplicarii taxei pe activele bancare.
"Pentru cei care au ajuns in acest punct cu lectura si care considera ca tot ce am scris reprezinta o noua incercare a celor de la BNR de a se erija in apararea bancilor, ii rog sa se situeze deasupra acestui partizanat ingust si sa se intrebe: ce este mai bine pentru Romania pe termen lung? Un sistem bancar puternic, profitabil, furnizor de capital pentru investitii sau un sistem bancar slab, clientelar, alimentand consumul dar nu si dezvoltarea tarii? Iar cei - putini - care vor fi in stare sa judece obiectiv, sa vina sa critice", mai spune Valentin Lazea.
Nicio zi fara criticarea taxei pe lacomie
Aproape zilnic asistam la opinii vehemente impotriva taxei pe activele bancare. Mediul de afaceri anunta scumpiri in lant la produsele si alimentele de baza, in timp ce bancile au pregatit o serie de masuri impotriva taxei pe active. De la diminuarea dobanzilor la depozitele bancare, pana la scumpirea serviciilor sau retragerea de pe piata romaneasca, toate sunt teorii luate in calcul de bancile de la noi, ca raspuns la modificarile aduse de Guvern. Iata care sunt institutiile europene care se declara impotriva acestei masuri, dar si ce spun bancile despre taxa care le-ar putea inchide afacerile in Romania.
Va amintim ca, la finalul lunii decembrie, Cabinetul Dancila a adoptat OUG 114/2018, cunoscuta si sub numele de "Ordonanta Teodorovici". Prin intermediul acesteia, Guvernul impune noi taxe pentru mai multi agenti economici. Pentru banci, spre exemplu, prevede o taxa pe active care sa se calculeze trimestrial in functie de ROBOR si sa se achite in patru transe.
Printr-o scrisoare, Banca Centrala Europeana (BCE) ii atrage atentia ministrului Eugen Teodorovici ca Guvernul Romaniei a incalcat legislatia europeana prin modul in care a impus taxa pe lacomie.
Banca Central Europeana sustine ca Guvernul nu i-a cerut opinia cu privire la impunerea acestei taxe, cu toate ca era obligat prin lege sa o faca.
Iata ce i-a comunicat institutia ministrului de Finante, Eugen Teodorovici, prin intermediul unei scrisori trimise pe data de 5 ferbruarie.
"Draga domnule Teodorovici,
Banca Centrala Europeana (BCE) a fost informata ca, pe data 28 decembrie 2018, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta (OUG) 114/2018. Prin intermediul Capitolului IV al acesteia, se introduce o noua taxa pe activele bancare. OUG 114/2019 a intrat in vigoare pe 29 decembrie 2018.
Potrivit Articolului 127 (4) si 282 (5) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) si Articolului 2 (1) din Decizia Consiliului (Uniunii Europene - n.red.) 98/415/EC din iunie 1998 - privind consultarea Bancii Centrale Europene de catre autoritatile nationale in legatura cu proiectele de acte normative - autoritatilor nationale li se cere sa consulte BCE cu privire la orice proiect de act normativ din aria sa de competenta si, in particular, cu privire la (modificari de - n.red.) reguli aplicabile institutiilor financiare in masura in care influenteaza stabilitatea financiara a unor institutii si piete.
In concordanta cu Articolul 4 din Decizia Consiliului (Uniunii Europene - n.red.) 98/415/EC, BCE ar trebui consultata intr-o faza rezonabila (a intocmirii proiectului de lege - n.red.) care sa permita autoritatilor initiatoare sa tina cont de recomandarile BCE inainte sa ia decizii de substanta.
BCE nu a fost consultata de guvernul roman inainte de adoptarea si intrarea in vigoare a OUG 114/2018. BCE nu a fost consultata nici pe parcursul intocmirii proiectului de OUG 114/2018.
Mai mult chiar, OUG 114/2018 nu a fost insotita de niciun studiu de impact, iar riscul ca adoptarea acesteia sa afecteze stabilitatea sistemului bancar nu poate fi exclus.
In context, BCE considera ca - in conditiile in care nu au consultat BCE - autoritatile romane nu au respectat legislatia care le obliga la consultare si au incalcat prevederile Articolelor 127 (4) si 282 (5) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) si Articolul 4 al Deciziei Consiliului (Uniunii Europene - n.red.) 98/415/EC.
Pe viitor, BCE ar aprecia ca Guvernul Romaniei sa acorde suficienta atentie observatiilor de mai sus si, cand este cazul, sa consulte BCE cu privire la proiectele de acte normative".
La doar o zi de cand Banca Centrala Europeana (BCE) i-a scris ministrului Eugen Teodorovici si i-a atras atentia ca Guvernul Romaniei a incalcat legislatia europeana prin modul in care a impus taxa pe lacomie, a venit randul presedintelui Federatiei Bancare Europene sa traga semnalul de alarma cu privire la impactul economic negativ pe care il va avea aceasta masura.
Presedintele Federatiei Bancare Europene (EBF), Frederic Oudea, i-a trimis premierului Viorica Dancila o scrisoare in care se declara "profund ingrijorat" cu privire la riscurile majore pentru stabilitatea sectorului bancar din Romania, ca urmare a impunerii abuzive de catre Executiv a taxei pe lacomie.
Oficialul european ii recomanda premierului de la Bucuresti sa discute cu reprezentantii comunitatii bancare inainte de aplicarea acestei masuri.
"As dori sa va prezint profunda ingrijorare cu privire la riscurile majore pentru stabilitatea sectorului bancar din Romania generate de Ordonanta de Urgenta nr. 114/2018 privind introducerea unei taxe asupra activelor financiare ale bancilor si a altor trei legi tocmai trecute de Camera Deputatilor (privind limitarea ratei dobanzii, plafoanele privind rascumpararea creantelor cesionate si eliminarea caracterului executoriu al contractelor de imprumut), caracterul lor discriminatoriu si efectele negative pe care acestea le pot provoca economiei romanesti, in general", a transmis Oudea
Presedintele institutiei europene mentioneaza faptul ca opinia sa reprezinta "vocea unitara a bancilor din Europa".
In perioada 10-17.01.2019, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat, sub forma unui sondaj on-line, Testul IMM privind suprataxarea bancilor, companiilor din energie si telecomunicatii, cresterea salariului minim si limitarea activitatilor zilierilor.
Potrivit sondajului, 61,3% dintre respondenti nu sustin suprataxarea bancilor, iar 38,7% o sustin.
Nici suprataxarea companiilor din telecomunicatii nu este pe placul a 66,2% dintre respondenti, dar 33,8% sustin masura. 75% din respondenti au spus ca aceste companii vor transfera costurile catre clienti, 50% au evidentiat cresterea incasarilor la bugetul de stat, 47,20% au mentionat reducerea investitiilor si diminuarea unor activitati economice.
De asemenea, 70,3% dintre respondenti nu sustin suprataxarea companiilor din energie, in timp ce 29,7% sun de acord cu aceasta masura.
Intrebati despre efectele care vor fi generate de suprataxarea companiilor din energie, 78,70% din respondenti au raspuns ca se vor transfera costurile catre clienti; 54% au mentionat reducerea investitiilor si diminuarea unor activitati economice, 48% au evidentiat cresterea incasarilor la bugetul de stat.
Intrebati cati salariati din firma lor sunt incadrati cu salariul minim brut pe economie, 68,1% au raspuns ca intre 1-5 salariati, 23,2% au raspuns ca peste 10 salariati si 8,7% ca au intre 6 si 10 salariati.
De asemenea, 74,30% dintre respondenti si-au exprimat dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferentiat pe diferite criterii si 48% anticipeaza ca vor avea dificultati din cauza cresterii salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2019.
Bancile austriece Erste, Raiffeisen si UniCredit/Bank Austria, care controleaza peste o treime din activele bancare din Romania, sunt nemultumite de Taxa pe lacomie.
Raiffeisen Bank: "Nu ne simtim doriti pe piata din Romania"
BNR: ”Trebuie sa ne descurcam cu aceasta situatie”
Erste Bank: "Institutia se va adapta la taxa bancara, dar va rediscuta alocarile de resurse"
UniCredit: "Comunitatea financiara nu poate fi fericita"
Banca Transilvania: "Este o nationalizare a profiturilor. Nu vom continua planul de achizitii"
Pentru a fi capabile sa plateasca aceasta noua taxa, bancile vor trebui sa isi regandeasca strategia. Acest lucru ar putea duce la disparitia unor banci de pe piata autohtona, deci mai putine optiuni pentru romanii care vor sa ia credite. De asemenea, dobanzile la depozite ar putea sa scada, iar costurile creditelor ar putea fi mai mari, avertizeaza specialistii. Romanii ar mai putea fi afectati si daca bancile ramase pe piata decid majorarea costului serviciilor oferite.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML