Opinie Paul Barbu: Camatarii de doi bani sa ii aruncam la lei
bancibnrfinantecrediterestante
In perioada crizei, care dupa parerea mea inca nu s-a terminat, am tot auzit cum bancile nu sunt institutii de binefacere. Si pe buna dreptate, asa este. Am spus si eu de cateva ori acest lucru. Dar din situatia in care sunt acum, chiar as vrea sa le vad cum vor iesi.
Ultimele date publicate de Banca Nationala a Romaniei tocmai arata ca restantele populatiei si ale agentilor economici din tara, au trecut de 30 de miliarde de lei. Asta inseamna ca daca fiecare roman ar avea acum un credit la bancile comerciale din Romania si ar si avea restanta le-ar datora in medie cam 1.500 de lei, adica un salariu mediu net pe economie.
Si aceste restante se refera doar la „principal”, adica banii pe care banca i-a dat, nu cei calculati de creditor ca trebuie sa-i returneze debitorul. Principalul reprezinta banii fara nici o taxa sau comision.
Grosul acestor restante sunt la primele 10 banci din cele 40 de pe teritoriul tarii care detin peste 80% din piata. Asta inseamna ca aceste banci au o gaura de aproape 7 miliarde de euro in portofoliile lor.
Numai in Bucuresti restantele catre banci depasesc 11,5 miliarde de lei, peste o treime din totalul datoriilor pe care romanii le au catre creditori. Inca o data se dovedeste ca hotiile nu se mai realizeaza cu pistolul sau cu un cutit, ca pe vremuri, acum totul se face cu o semnatura data de niste oameni imbracati frumos. Aceia sunt marii hoti ai secolului 21. Si regula asta nu se aplica numai catre cei care au dat teapa bancii, metoda functioneaza si in sens invers.
Daca toti restantierii ar fi executati silit cum cel mai mult ar avea de castigat executorii judecatoresti, care iau niste comisioane mai mult decat grase pentru cateva semnaturi pe care le pun. Nu vreau sa vorbim de cei carora banca nu are ce sa le ia pentru ca ori nu mai sunt in tara de ceva vreme, ori sunt insolvabili, adica nici daca ar vrea sa-i curete de avere nu ar avea ce sa le ia.
Cum bancile nu sunt institutii de binefacere, ci agenti economici, cred ca ar fi bine sa-si accepte pierderile pentru niste riscuri pe care si le-au asumat atunci cand au dat credite cu buletinul. Dar este evident ca inca nu si-au invatat lectia din moment ce, acum, nu mai exista creditul cu buletinul, ci creditul „cu doar trei acte”.
Existau unii „afaceristi” care dadeau bani cu imprumut, nu stiu daca lei sau valuta, cert este ca acei „creditori” au ajuns in cusca si leii din cusca au ajuns in alta parte. Nu ar fi interesant ca si in cazul creditorilor care au dat imprumuturi dubioase sa ajunga in custi si leii lor pe mana altora?