Moartea unui contabil (sau cum sa strivesti o floare cu bocancii)

Moartea unui contabil (sau cum sa strivesti o floare cu bocancii) contabilitatetaxeimpozitedocumente contabiledeclaratii

Dupa 1989, lucrurile nu s-au schimbat peste noapte. Am inteles, cu dezgust, ca exista "oamenii cu mintea stricata". Inteligenti, ascunsi, perversi, incercuiti de stereotipurile unei educatii rigide si disciplinate.. Am inteles ca daca pot sa fie activi in continuare, vor incerca , cat pot de mult, sa distruga tot ceea ce se vrea bun si corect in noua lume capitalista. Este reactia lor la frustrare, pe care o resimt uneori, mortal, tinerii de valoare. Asa s-a intamplat cu Cristiana, prima mea contabila de dupa revolutie. Cred ca au urmat si alte Cristiane. Si vor mai urma , atata timp cat sunt lasati sa actioneze "dupa moda veche"!
In piesa de fata, care, din punctul meu subiectiv de vedere, poate fi asociata cu o tragedie greaca - personajul “omul cu mintea stricata” poarta succesiv, trei masti. Presedintele statului, Ministrul tineretului si sportului si Cherciu, un octogenar specializat in controlul contabil “cu tema”. Controlul contabil cu tema isi trage, pare-se, seva din maniera anticilor de a concepe matematica: se indica mai intai rezultatul si mai apoi se cautau solutiile posibile pentru a ajunge la acel rezultat. Adica, daca problema de rezolvat era de genul “x+y =z”, se indica mai intai ce valoare trebuie sa aiba “z” si , mai apoi, se cautau “x” si “y”.

Prin clarificarile ei si prin “greutatea” personajelor, aceasta piesa este exemplara. Sau, mai corect spus, o executie exemplara. Precum ghilotinarea vazuta prin ochii unui copil genial adus de tatal sau ca sa o vada, si, mai apoi, la maturitate, sa o desfiinteze, dupa publicarea unui pamflet de exceptie – copilul acela a fost Albert Camus.

Eram numit  proaspat director al unui centru de cercetari subordonat ministerului tineretului si sportului. Intr-un context social special. Centrul de cercetari facea, inainte de 1989, studii pentru CC-UTC, urmarind sa expuna, cu precadere, calitatile de exceptie ale unui tineret revolutionar efervescent (elementul “z” din formula matematica de mai sus). Dupa 1989, un tandem  de barbati de stat, cu o prietenie complice de o viata, foarte apropiati de tineret, prin trecutul lor , s-au gandit sa-l repuna pe tapet. Asa cum stiau ei (elemente de minte stricata).

Presedintele si Ministrul au imaginat o cercetare - Starea Tineretului Roman - care sa reflecte singura imagine care le era recognoscibila – un tineret “a-la” Giovanni Papini - cu cazmaua in mana si arma automata pe spate, raspunzand la comenzile batranilor intelepti. Aveau la dispozitie celebrul centru de cercetari care sa realizeze acest lucru. Ministrul m-a dus la Presedinte pentru a intelege, fara echivoc, ce se urmarea prin acest studiu. “Doresc o imagine favorabila despre tineretul roman”, a glasuit Presedintele. “Va promit un studiu corect”, am glasuit eu, la randul meu.

Si studiul a fost corect: tineri debusolati, fara modele sociale pe care sa le urmeze, fara posibilitatea de a-si imagina viitorul, cu o intentie evidenta de a parasi tara, fie si numai temporar. Timp de trei luni de zile s-a comentat aceasta cercetare in presa scrisa. S-a organizat si un simpozion special la Costinesti. Ministrul, insa, primise de la tovarasul lui de idei, Presedintele, indicatia sa-l reduca la tacere pe director. De tot! Atunci s-a declansat o analiza fara crutare a centrului de cercetari, in special pe tema ultimului studiu.

Toate cele 2000 de chestionare aplicate au fost luate la puricat pentru a se depista eventuale tentative de minciuna statistica. Nu s-a descoperit nimic. Atunci si-a dat sema Ministrul ca facuse o greseala: ii cerusem sa plateasca separat chestionarul si interpretarea rezultatelor - raportul de cercetare. Specialistii lui din minister nu si-au dat seama ca intrebarile chestionarului duceau la ‘rezultate surpriza’. Si au dat unda verde platii chestionarului. Vazand ca nu o scot la capat cu chestionarul, s-a trecut la analiza contabilitatii centrului de cercetari.

Aici intra in joc contabila mea, Cristiana – 23 ani la vremea aceea - si Cherciu, harsaitul asasin profesionist din ramura controalelor contabile cu tema impusa. Cristiana fusese sefa de promotie a sectiei Finante-Contabilitate de la ASE. Desi nu avea nici o experienta in gestionarea contabilitatii unei institutii am numit-o contabila sefa. Nici eu nu aveam nici o experienta in gestionarea unui centru de cercetari. Dar, si unul si celalalt eram tineri si fara prejudecati. Nu am regretat ca am numit-o pe Cristiana contabila sefa. Pana si-a facut intrarea celebrul Cherciu.

S-a trecut la verificarea documentelor contabile. S-au gasit, desigur, mici erori, dar nu atat de semnificative incat sa se impuna demiterea mea. Atunci, Cherciu a inceput sa faca ce stia el ca trebuie facut. A fabricat niste acte si a compus niste hartii pe care Cristiana trebuia sa le semneze, recunoscand ca eu, directorul, i-am impus sa ia o decizie contabila gresita. Asa s-ar fi rezolvat definitiv problema iar ea ar fi iesit basma curata. Cristiana s-a oripilat: “Dar nu m-a pus el sa fac asa ceva, domnule. Nu semnez asa ceva”. Cherciu a apelat la artileria grea: fara sa spuna nici un cuvant si-a apropiat de mai multe ori incheieturile mainilor, mimand niste catuse virtuale pe care Cristiana ar fi putut sa le poarte pe post de bratari. A facut acest lucru o saptamana de zile. Nu a scos-o la capat dar Cristiana a devenit din ce in ce mai labila psihic.

Lovitura de gratie a venit de la un consilier al ministrului. Un personaj micut, grasuliu si cu multe complexe. El mi-a spus ca daca o conving pe Cristiana sa se culce cu el lucrurile se vor musamaliza pe toate planurile. “Ce sa se musamalizeze ?” l-am intrebat eu ? “Faptul ca am scris adevarul? Faptul ca am o contabila buna?” M-a acuzat de naivitate. Vazand ca nu am de gand sa-i cer asa ceva Cristianei i-a spus-o chiar el. Cristiana a venit, plangand, in biroul meu. Am plans amandoi! Stiam ca o vom pati! Asa a si fost! Numai ca loviturile le-am resimtit diferit. Eu mi-am revenit repede, facand cu un prieten un centru privat de cercetare, care a functionat bine. Cristiana a ajuns la Spitalul 9, si a ramas, de-a pururi, socata si labila. Ceva s-a rupt definitiv in ea din cauza lui Cherciu si a consilerului de trista amintire. Nu am putut s-o ajut in nici un fel.

Si toutusi, ceva ar fi putut s-o ajute daca ar fi existat la acea data. Ceva ar fi putut proteja un profesionist izolat, un contabil bun,de agresiunile unui sistem putred si conceput sa apere, in special, anumite persoane si nicidecum bunul public, un sistem care exista, din pacate, si astazi. Cherciu exista inca in multiple variante – una mai perversa decat alta!

Daca Cristiana ar fi avut, la acea vreme, “CONSILIERUL TAXE SI IMPOZITE PENTRU CONTABILI" editat de Grupul de Editura si Consultanta in Afaceri Rentrop&Straton, ar fi fost salvata, pentru ca era superinteligenta!
Acest Consilier este un instrument practic, util vietii de zi cu zi a contabililor, prin care se pot anihila miscarile de tot felul ale Chercilor de tot felul.

Contabilul invata nu numai cum sa se fereasca de greseli sau sa inmulteasca banii angajatorului dar si cum sa sfideze un sistem care si-a propus sa-l umileasca daca il simte corp strain. Contabilul devine un fel de sistem inchis, cu reguli de functionare autopoetice. El ia din exterior numai informatiile si energia care-i sunt necesare pentru a se dezvolta autonom. Contabilul devine, prin acest Consilier, o forta. Si, prin natura meseriei sale, contabilul trebuie sa fie o forta. El face ceea ce Michel Foucault numea “controlul corpului altora”. Este un fel de zeitate care-ti hotaraste bunastarea.

Consilerul sus amintit il poate ajuta sa joace rolul acestei zeitati:

- legislatia fiscala la zi;
- explicitarea si comentarea textelor de lege care sunt neclare sau pline de ambiguitate ( de cele mai multe ori, de altfel);
- solutii practice la problemele contabile particulare;
- spete, inregistrari contabile, modele de formular la zi, monografii contabile;
- consultanta telefonica personalizata – in fiecare miercuri;
- consultanta personalizata, in scris – in baza a 12 credite, prin e-mail.

Lucrurile au evoluat, fara doar si poate, in ceea ce priveste viata cotidiana a contabililor. Viata Cristianei insa, s-a oprit atunci, la venirea lui Cherciu. O floare strivita de bocanci, fara nici o impunitate.


Foto: pixabay.com