Isarescu taie elanul romanilor pe care i-ar bate gandul sa investeasca in criptomonede: Bitcoin nu e o moneda
criptomonedemonede digitalemonede virtualebitcoinmugur isarescu
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, nu incurajeaza investitiile pe piata criptomonedelor. Potrivit oficialului BNR, Bitcoin nu e altceva decat un activ speculativ, nereglementat de nimeni, nascut ca o reactie de neincredere impotriva bancilor centrale.
"Nu este reglementat, nu are garantiile statului. Nu este o criptomoneda. Este un criptoactiv speculativ", a spus Isarescu, care a vorbit despre proiectul e-krona al Bancii Centrale a Suediei: "L-am ascultat pe Stefan Ingves, care a prezentat, el, guvernatorul Bancii Suediei, primul model de banca centrala din sistemul bancilor centrale din UE care vrea sa se duca spre cashless society, societatea fara numerar sau cu numerar mai putin, si a initiat e-krona. Un fel de leu electronic. Primul lucru pe care l-a subliniat a fost urmatorul: Nu inlocuim krona in esenta ei. Ramane monopol al statului, adica al bancii centrale, garantat de catre stat si reglementat de catre stat".
"Unul zice: A facut Suedia o criptomoneda si seamana cu
Bitcoin.
- Nu seamana cu Bitcoin. Nu seamana deloc. Bitcoin nu e reglementat de catre nimeni, este o reactie, cum spune Daniel Daianu, chiar de neincredere fata de bancile centrale. NU este reglementat, nu are garantiile statului. NU este o criptomoneda. Este un criptoactiv speculativ.
Isarescu reia povestea: "Pe el il cheama Ingves si pe mine ma cheama Isarescu. La Banca Centrala Europeana stam dupa numele de familie. Inainte de a incepe sedintele, mai vorbim, mai schimbam impresii. Am vorbit in 2016-2017 despre cashless society. Ma duc la el, invitat cand a sarbatorit 350 de ani de banca centrala, daca nu ma insel, era coada, dau mana cu el si: Am venit in cashless society?
- Lasa Mugure, ca mai e de discutat.
Ma vad cu un vice (ii zic n.r.): Ce e domnule? Ce mai e de discutat?
- Pai avem probleme!
- Care?
- Batranii... nu vor. E greu sa-i obisnuiesti sa renunte la cash. Probabil ca o sa mai dureze.
Ma duc, ma mai plimb pe-acolo: Ce problema mai e?
- Atacurile cibernetice. Ne termina daca nu avem siguranta. Blocheaza platile. Poate sa fie un atacator stat, privat, nu e fara riscuri un sistem dintr-asta. N-am creat inca sistemul de protectie.
Acum vorbeste despre cashless society, dar gradual, nu forteaza pe nimeni sa renunte la cash. Arata ca, intr-adevar, in Suedia, treptat, numerarul este din ce in ce mai putin si nu contrapune e-krona cu bancnota de numerar. Merg in paralel. Cum se va inlocui, daca se va inlocui, e o chestiune mai rara", a mai povestit Isarescu, conform
HotNews.
Avertismenul venit din partea sefului BNR nu este singural in randul oficialilor romani. Daniel Daianu, de exemplu, presedintele Consiliului Fiscal, a lansat in trecut un avertisment asemanator.
Presedintele Consiliului Fiscal avertizeaza, la randul sau: "Crypto-activele pot fi vazute ca o expansiune a sectorului financiar umbra"
Intr-un articol publicat pe blogul BNR, Daniel Daianu, scrie ca aceste crypto-active (active digitale care folosesc tehnologia blockchain) au cunoscut o crestere exploziva dupa criza financiara din 2008.
El avertizeaza ca aceste crypto-active pot pune in pericol stabilitatea financiara a unei tari si ar trebui reglementate, iar functia lor de mijlocire a platilor ar trebui sa fie insotita de cerinte de capital si de lichiditate, asa cum se intampla cu bancile comerciale.
Potrivit lui Daianu, crypto-activele, ce au o natura speculativa pronuntata, au creat o problema majora pentru bancile centrale prin formarea de circuite tranzactionale paralele.
"Crypto-activele pot fi vazute ca o expansiune a sectorului financiar umbra (shadow), care scapa de reglementari si supraveghere, cel putin pana acum.
De ani buni, autoritatile monetare se caznesc sa faca fata la extinderea sectorului bancar umbra (shadow banking), reprezentat de entitati nebancare (fonduri de investitii, gigantii in domeniul high-tech - sa amintim proiectul Libra al Facebook) care ofera servicii bancare si alte servicii financiare.
Problema este legata nu numai de o reglementare precara a sectorului umbra, ci si de eficienta politicii monetare: de legatura intre baza monetara emisa de o banca centrala si cantitatea de moneda (ce are drept contraparte volumul de credit, de alte servicii financiare) care circula in sistem.